De ce NU ne temem de antibiotice?

Traim niste vremuri complicate si de neimaginat. Copil fiind aveam mereu impresia ca razboiul este ceva ce s-a intamplat demult si nu se va mai repeta niciodata (probabil pentru ca asta am fost invatata, nu?) si ca medicina avanseaza in fiecare zi, iar filmele acelea in care o tanara de nici 20 ani scuipa sange in batista si murea de tuberculoza sunt doar filme pentru ca in realitatea avem antibiotice si chimioterapice. Si avem. Inca.

Va imaginati lumea dinainte de epoca lui Fleming? Va trece prin cap ca nu sunt nici macar 100 de ani de cand cercetatoarul scotian a descoperit din intamplare PENICILINA si a revolutionat lumea? Va puteti da seama care era evolutia unei boli bacteriene inainte de 1928?

Inainte de a te ucide te desfigura. Tratamentul standard pentru tuberculoza era aerul curat. Nici vorba de chimioterapice. De bolile venerice se murea cu brio, sifilisul era o moda, o rusine, un stigmat si o condamnare la moarte. Astazi povestim despre nasterea naturala si incercarile de a evita cezariana la cerere, dar inainte vreme mortalitatea era si de 40-50 de ori mai mare in anii dinaintea antibioticelor. Orice rana putea duce la deces, si daca te taiai in foaia de hartie si suprainfecta riscul de moarte era prezent. Orice interventie chirugicala era grefata de o mortalitate foarte mare. Rasa umana a supravietuit cu mari costuri, bunicii mele i-au murit doi dintre cei noua copii in perioada micii copilarii si nimeni nu stie cauzele.

Daca va intrebati cum se tratau totusi bolile inainte de antibiotice: sangerarea/ flebotomia a fost folosită ca terapie medicală de peste 3.000 de ani. A aparut în Egipt în anul 1000 î.Hr. și a fost folosita pana la mijlocul secolului al XX-lea. Textele medicale din antichitate pana in anii 1940 recomandă sângerarea pentru o mare varietate de afecțiuni, dar în special pentru infecții. Flebotomia se baza pe o teorie medicală străveche conform căreia cele patru fluide corporale, sau „umori” (sânge, flegmă, bilă neagră și bilă galbenă), trebuie să rămână în echilibru pentru a menține sănătatea. Se credea că infecțiile sunt cauzate de un exces de sânge, astfel încât sângele a fost îndepărtat de la pacientul afectat. O metodă a fost să faci o incizie într-o venă sau o arteră.. Ventuzele au fost o altă metodă obișnuită, în care pahare de sticlă încălzite erau plasate pe piele, creând un vid, rupând vasele mici de sânge și rezultând zone mari de sângerare sub piele. Lipitorile au fost folosite ca o variantă alternativa a sangerarii.

Antibioticele au devenit bau bau in epoca pe care o traim, aproape fara sa intelegem de ce si cu certitudine nemeritat. Probabil unele dintre cele mai spectaculoase medicamente din Univers poarta stigmatul a ceva “rau”, “ne ferim de antibiotice”. Si daca va intrebati de ce ar trebui sa le ocolim, retineti faptul din anii 1980 nu s-a mai  descoperit nicio clasa noua de antibacteriene. Si ca acestea pe care le avem trebuie PROTEJATE, utilizate cu ratiune si in cazuri de absoluta nevoie pentru a nu le pierde, a nu dezvolta majoritatea microbilor rezistenta.

Cum putem opri declinul erei antibioticelor inainte de a ne intoarce la vremuri de neimaginat?

• antibiticele trebuie administrate doar atunci cand este nevoie. In afara de rezistenta germenilor la un chimioterapic este de notorietate efectul negativ al antibioticelor asupra florei intenstinale (microbiotei)
• cand un copil primeste antibiotic, chiar daca febra dispare tratamentul trebuie continuat cate zile a recomandat medicul pentru a evita rezistenta germenilor
• igiena, spalatul pe maini, evitarea aglomeratiilor inutile, joaca in aer liber, dieta corecta
• niciodata antibiotic pentru febra, niciodata din proprie initiativa, niciodata pentru ca “au primit si altii si le-a mers bine”

Din tot binele pe care un antibiotic il face a ramas in mintea colectiva mai mult raul. Faptul ca strica flora de la nivelul intestinului, ca favorizeaza aparitia de infectii secundare cu Clostridium difficile sunt aspecte neplacute, dar in comparatie cu efectul pozitiv atunci cand este nevoie, afectarea microbiotei intestinale trece in planul secund. In plus exista solutii pentru a evita distrugerea florei intestinale. Antibioterapia nu trebuie sa fie o sperietoare atunci cand este necesara. TREBUIE insa ca toti sa contribuim la oprirea declinului erei antibioticelor, prin administrarea cu moderatie si doar cand este necesar. Efectele adverse pot fi gestionate, antibioticele se administreaza in majoritatea cazurilor pentru perioade relativ scurte de timp. Nu fugim de antibiotice atunci cand este nevoie, de mai putin de 100 de ani au fost salvatoare de enorm de multe vieti.

S-ar putea sa te intereseze si:

Ziua în care nimeni nu a câștigat

Odată cu decizia TAS de ieri toate gimnastele implicate în finala de la sol și [citeste mai mult]

De ce nu este chiar atat de valida "arma crimei", proba 48?

Care este contextul? In 2020 Statele Unite amenință că vor întrerupe finanțarea Agenției Mondiale Anti-Doping (WADA) [citeste mai mult]

Varicela la copil-diagnostic, preventie, tratament

Nu-mi venea nici mie sa cred faptul ca am scris de doua ori (fara sa-mi [citeste mai mult]