Stiu ca v-am ramas datoare de la ultima emisiune online cu ceva sfaturi privind alimentatia copilului cu varsta de peste 1 an ( si mie nu-mi place deloc asta). Este momentul marii ..relaxari (cuvant cheie zilele acestea) si in alimentatie, dar cateva idei principale raman.
Ce ar fi bine sa se intample dupa varsta de 1 an:
- continuati sa alaptati! E important sa sustinem mamele si dupa varsta de 1 an sa alapteze, cu mentiunea mea personala ca daca un copil creste bine, primeste si alimentatia solida bine san la cerere este o notiune care poate continua. Daca ma aflu in fata unui copil care prefera numai sanul e bine sa mergem la pediatru sau medicul de familie, sa cautam eventualele carente (fier) si sa vedem cum strecuram si mancare printre mesele de san care nu mai poate constitui alimentul de baza si dupa 12 luni
- nu uitati de suplimentarea cu minim 400 UI de vitamina D zilnic, mai ales in cazul copiilor alaptati (formulele sunt suplimentate, dar nu cu doza completa de vitamina D)
- daca un copil nu este alaptat poate primi lapte (sub forma de lapte de vaca sau formula) in jur de doua cani pe zi (500 ml). Este de preferat un lapte fortifiat/imbogatit cu vitamina D.
- daca un copil nu primeste lapte imbogatit cu vitamina D sau primeste sub 500 ml pe zi doza minima de vitamina D recomandata trebuie sa fie mai mare, 600 UI
- lactatele degresate NU sunt recomandate la aceasta varsta . Grasimile sunt absolut necesare dezvoltarii creierului, nu excludem la aceasta varsta grasimile sanatoase
- asigurati-va ca de sete copilul bea APA si nu alte lichide sau lapte
- daca totusi primeste suc de fructe ( niciodata o idee prea buna, mai degraba fructul intreg) se recomanda un maxim de 125 ml pe zi ca parte a unei mese sau gustari dar NU INTRE MESE. Se mai recomanda diluearea acestor sucuri pentru a minimaliza cantitatea de zahar
- pana spre 18 luni este ideal ca toate lichidele sa fie baute cu cana obisnuita, nu cu biberon sau canita cu cioc
- se recomanda consumul de legume cat mai variate, inclusiv in varianta finger foods.
- la fiecare masa este bine sa fie consumate alimente bogate in fier (si nu ne referim la spanac aici, ci la carne, mai ales carnea rosie sau cereale imbogatite cu fier)
- incercati sa oferiti din grupele alimentare de la baza piramidei alimentelor in fiecare zi: cereale, cereale integrale, nuci, alune seminte, nu uitati de iaurt sau braza si celebra fraza 5 per day: 5 legume si fructe zilnic
- mancati impreuna ca si familie, creati acest obicei, ajuta mult
- chemati copiii sa va asiste/”ajute” cand pregatiti masa
- evitati pestele bogat in mercur: ton (proaspat sau congelat), rechin, pestele merlin, pestele spada. Prepararea termica nu indeparteaza mercurul
- evitati carne cruda sau semipreparata ( mici!)
- evitati scoicile sau fructele de mare in alimentatia copilului (pentru moment)
- nu oferiti lapte crud, nepasteurizat, nici macar branza nepasteurizata copiilor
- fructele crude extrem de bine spalate si oferite imediat, altfel recomandarile din “carti” raman catre fructe pasteurizate/pregatite termic
- se evita varza cruda sau usor gatita
- nu lasati NICIODATA copilul nesupravegheat in timpul mesei, nici macar cu biberonul in pat! (pericol de inec, aparitia cariilor etc)
- nu ramaneti fixati in greutatea copilului, nu hraniti copilul la PROGRAM. Urmariti semnele de foame si creati rutine, nu programe fixe.
- incercati SA NU oferiti ca si sursa principala de “lapte” extractele vegetale de tip lapte de soia, migdale, orez, cocos etc. Aceste asa zise lapturi sunt GOALE caloric si nu aduc beneficii pe termen lung, conduc la hipotrofie ponderala si dau o falsa idee de siguranta. Le folosesc mai ales parintii copiilor alergici. E nevoie de consiliere nutritionala in cazul acestor parinti.
- sarea si zaharul raman cu Nu in fata si in acest an, desi majoriatea o doresc si o si folosesc. Daca sarea ajunge mai repede in alimentatia copiilor, va rog tineti-va tare cu zaharul. Nu uitati ca desi NU integral zaharul din siropurile vegetale este tot un zahar si e bine sa NU creem obiceiuri. Siropul de agave tot ii invata cu dorinta de “ceva bun si dulce”
Ce ne asteptam sa existe:
- o crestere mai lenta in greutate comparativ cu primul an de viata , mai ales de cand copilul incepe sa manance pasat sau numai bucati mamele simt ca nu mai au controlul si li se pare (uneori asa si este) ca cel mic primeste mai putine alimente cantitativ. Nu e de speriat, e de avut rabdare, obisnuinta cu noi gusturi si noi texturi ia timp
- dupa 1 an este momentul marilor refuzuri. E nevoie uneori de 8-10 incercari de a oferi un aliment pentru a accepta gusturi noi
- pana la 18 luni majoritatea copiilor mesteca fara probleme
- tot pana la 18 ani majoritatea copiilor mananca fara sa se mai inece sau sa mai apara gaguri
- pana la 2 ani majoritatea copiilor mananca exact ca si adultii din jur, fara sa fie nevoie de a taia legumele sau carnea mai mici decat normal
- tot pana la 2 ani ar trebui sa foloseasca singuri furculita si lingura/lingurita, sigur fara precizie absoluta, dar cu succes
Nu uitati, niciun copil nu este ca altul. Si RABDARE, RABDARE…RABDARE.
Leave a Reply
1 Comment on "Alimentatia copilului de peste 1 an (recomandari, asteptari, realitati)"
Buna ziua,
Multumim mult pt informatiile extrem de folositoare. Indraznesc o intrebare: fetita mea are 10 luni jumatate si 9,8kg (3kg la nastere,alaptata exclusiv). Teoretic are o greutate buna pt aceasta varsta, insa de la 9 luni nu a mai luat in greutate absolut deloc. Mentionez ca aceasta perioada a coincis si cu eruptia dentara (incisivii laterali). Este cazul sa ma ingrijorez, sa ii fac totusi niste analize?