Colacul de gat pentru bebelusi-pro sau contra?

Cu totii am vazut poze, unii am si cumparat si altii le-am si folosit colacii de gat pentru bebelusi. Recunosc faptul ca nu i-am folosit niciodata, la primul copil pentru ca nu erau populari si la al doilea pentru ca asa am simtit, fara sa fi citit prea multe la vremea aceea. Primul semn de intrebare mi l-a ridicat o recomandare pe care un medic neurolog  pediatru grozav o facea pe o scrisoare medicala a unui sugar impotriva utilizarii lui. De atunci si pana acum doua zile nu am apucat sa citesc despre, dar viata te invata ca uneori nu e bine sa amani.

In primul rand nu sunt studii (absolut deloc) privind eficienta acestor plutitoare la sugari. Una dintre cele mai frecvente intrebari pe care le gasesti in online este daca sunt sigure. Urmatoarea este: de la ce varsta sunt sigure a fi folosite? Ce spun pana la urma expertii?

Niciun device care presupune umflareaa unui plastic cu aer nu este sigur (niciunul, nici colac obisnuit, nici colac de gat, nici aripioare, nici veste din plastic- existe veste de salvare din material solid, le cunoasteti cu totii) In particular acest colac care se recomanda (de catre producatori) a fi utilizat dincolo de varsta de 8 saptamani de viata este considerat nesigur din mai multe puncte de vedere: ele ofera parintilor un fals sentiment de siguranta, de vreme ce sugarul poate o data aluneca prin el sau dimpotriva poate fi strans prea mult in jurul gatului. Sigur ca iti imaginezi ca niciodata un sugar nu va fi lasat nesupravegheat in cada cu un colac in jurul gatului, dar va asigur ca este nevoie de o singura secunda (in care ti-ai mutat privirea, nu ai luat prosopul, asta presupune 5 secunde) pentru ca o nenorocire sa se intample. In plus nu uitati de inotul secundar (care exista si la sugari) despre care am scris asta-vara aici.  Nu exista studii care sa arate cat de mult bine ar face un asemenea obiect, de multe ori in textele intalnite referitoare la aceste obiecte se punea intrebarea daca un adult ar fi fericit sa inoate cu un colac in jurul gatului.  Am gasit si declaratia unui medic pediatru din SUA , implicat in trecut in decizile Academiei Americane de Pediatrie pe care imi permit sa o atasez in engleza, copy paste pentru ca o simt mai impactanta : “Neck floats for babies scare me to death, and I hope they scare parents,” says Kyran Quinlan, Associate Professor of Pediatrics at Rush University Medical Center and former chair of the American Academy of Pediatrics (AAP) Council on Injury, Violence and Poison Prevention. “These are potential death traps … To have your precious baby one poorly sealed seam away from going under at the pool is frightening.” sursa aici.

Declaratia profesorului vine in contextul in care in 2015 un brand renumit de produse a retras de pe piata un numar de device-uri care aveau cusaturi proaste si care nu ofereau niciun fel de siguranta. Producatorul a declarat atunci ca acele dispozitive ” sunt destinate doar copiilor cu dizabilitati pentru acvaterapie si nu masei largi de copii sanatosi  ca si ajutatoare de inot” si ca ” parintii sunt cei care trebuie sa fie prezenti langa cei mici in fiecare secunda in care se afla in apa”.

Inotul in particular pentru copiii mici nu este despre a invata sa pluteasca si a fi singuri in apa. La aceasta varsta, exact ca si in afara piscinei/cazii copiilor le place foarte mult senzatia de siguranta, de a fi tinuti in brate si de a simti pe cineva in zona. De aceea inotul la varste mici este despre legatura dintre copil si parinti intr-un mediu placut si sigur si mai putin despre miscare de unul singur in apa. In trecut Academia Americana de Pediatrie recomanda lectiile de inot dupa varsta de 4 ani, pentru ca inainte de acest moment, copiii NU invata sa inoate singuri. Intrucat cazurile de inec in piscinele din curte sau de la stranduri, resorturi de vacanta s-au inmultit foarte mult AAP a revenit asupra recomandarii si spun ca varsta de 1 an este potrivita pentru a incepe lectiile de inot. S-a demonstrat anterior ca parintii ai caror copii luau lectii de inot de mici nu ii supravegheau la fel de bine cand acestia se aflau in apa, fiind siguri si multumiti ca stiu sa inoate, aspect care a adus la multe multe accidente. Timpul a aratat ca, desi nu stiu sa inoate foarte bine, copiii sub 4 ani care au luat lectii de inot au sanse mai mari de supravietuire decat cei care nu au luat lectii si de aceea AAP a revenit asupra deciziei.

Concluzia tuturor este aceeasi: cata vreme exista un copil in apa (indiferent cat de bine stie sau nu sa inoate) un parinte/adult trebuie sa fie la distanta maxima de UN BRAT de el.

S-ar putea sa te intereseze si:

Mai multa prudenta pentru frenectomie- declaratia Academiei Franceze pentru Medicina

Stirea initiala: pe 26 aprilie  Academia Franceză pentru Medicină a publicat o declarație oficială în [citeste mai mult]

Ce pericole exista in patul unui sugar?

Saptamana trecuta am citit in mailul saptamanal de la medscape ca in SUA  va aparea [citeste mai mult]

Ce fac in Romania copiii cu autism dupa diagnostic?

Sambata a fost marcata si in Romania ziua autismului. NU m-am deranjat sa aflu nici [citeste mai mult]