Disneyland Paris. A fost un vis al meu (nu al lor :D) sa ajung acolo. Dincolo de comercial, dincolo de orice manipulare…au fost 10 ore de VIS, de POVESTE, de trait macar o data in viata. I-a prins pe baieti si ne-am distrat ca si cand as fi avut si eu din nou 10 ani. Incerc sa va povestesc partea noastra din aventura:
- cum am ajuns acolo? am povestit cum noi am mers la Paris initial doar pentru a vizita orasul si nu musai pentru Disneyland. Asadar noi suntem cei cu cazarea in Paris si o singura zi petrecuta in parc. Am mers cu RER A (trenul, linia rosie) pana la Disneyland. Statia de coborare se numeste Marne-la-Vallée — Chessy, iar in Paris puteti urca in mai multe locatii: Charles de Gaulle Etoile, Auber, Chatelet Les Halles, Gare de Lion, Nation. Drumul dureaza 45 minute-o ora, ultimul tren dinspre Disneyland pleaca la 00.20, deci timp berechet. Cat costa : un drum 7.60 euro adultul si 3.80 euro copilul, asadar in total adaugati inca aproximativ 40 euro trenul spre Disneyland. Dupa ce am ajuns, in 2 minute se intra in parc.
- am ales sa vizitam intr-o zi un singur parc. Disneyland presupune doua parcuri diferite cu doua intrari separate: Disneyland park (cel clasic cu castelul) si Walt Disney studios. Am nimerit in cea mai nasoala zi din punct de vedere al vremii din cele 4 state in Paris, dar la final acest aspect a fost un mare avantaj. Multa lume a stat atunci acasa si am avut parte cam de toate atractiile pe care le puteam incerca cu cei doi baieti. A plouat putin dimineata si asta a speriat multi vizitatori, apoi am avut noroc si ne-am distrat pana la momentul artificiilor cand iar a plouat mocaneste fara ca macar UN singur parinte sa plece inainte de ultimul acord.
- am cumparat biletele de pe site-ul oficial. Am fost intr-o zi de marti, considerata ieftina (vacantele si week-endurile au preturi diferite) si am platit pentru 4 persoane 197 euro (si credeti-ma a fost cel mai mic pret vazut ever), varianta 1 zi 1 parc. NU merita varianta 1 zi 2 parcuri pentru ca NU AI TIMP.
- am mers toamna si chiar si asa google ne arata ca aglomeratia pe care o simteam era la un sfert din ce puteai avea (asta din cauza vremii). Sunt sigura ca daca veneam cu o zi inainte prindeam maxim 3 sferturi din rideuri.
- am avut instalata aplicatia de mobil Disneyland, din care cea mai utila informatie a fost TIMPUL de asteptare la diverse atractii. In felul acesta am sarit Meet the Mickey Mouse (peste 90 minute asteptare) sau Pavilionul Printeleselor (oricum numai eu voiam sa ma pozez cu ele, baietii erau in modul ignore total)
- Disneyland park are 5 zone diferite denumite astfel: ADVENTURELAND, FRONTIERLAND, MAIN STREET USA, FANTASYLAND si DISCOVERYLAND. Atentie, tot in aplicatie vezi ce rideuri sunt inchise, poti avea ghinion si pierde unele dintre cele mai cautate, dar ….asta e, nu ai ce face. Mentenanta.
- nu am pierdut vremea pe strada principala cu magazine si gadgeturi din doua motive: voiam sa ajung cu ei la ride-uri si sa sar daca se poate inca o gaura in buget. Am reusit :D.
- multi parinti ma intreaba de inaltimea de la care merita sa mergi cu copiii pentru a nu exista restrictii. Sunt trei “etape” limitatorii: 102 cm, 120 cm si 140 cm. Noi am fost cu ambii copii peste 102 cm (merme cam pe acolo, la limita), asadar ne-am distrat in familie (un copil de 4 ani are in medie 100 cm, ca sa corelati si cu varsta)
- va spun de la inceput despre FAST PASS: numai anumite distractii au fast pass, le gaseam pe aplicatie. In ce consta: cu biletele de acces in parc mergeai la niste tonomate din apropierea intrarii in ride si primeai niste tichete cu un interval orar in care puteai reveni pentru a beneficia de o intrare mai rapida. Am folosit de cateva ori si a fost util, va zic mai jos unde
- in ADVENTURELAND: ne-am catarat in copaci in Cabana lui Robinson, dragut mai ales pentru baieti. Indiana Jones era inchisa, dar oricum era pentru copii mari, peste 140 cm, am fost in pasajul lui Aladin, mai degraba pentru cei mici si am intrat la Piratii din Caraibe, o plimbare cu barcuta prin povestea filmului, cu nitei stropi si intuneric, dar foarte dragut pe ansamblu
- in FRONTIERLAND big hit este Big Thunder Mountain (aici am folosit fast pass si tot am stat vreo 20 minute). Inaltimea minima este de 102 cm si este vorba despre un trenulet care te plimba cu viteza printr-o mina, timp in care experimentezi caderi in gol in intuneric deplin, apa pe fata, caderi in gol din varf de muntisor, viteze ametitoare si senzatia ca mai bine stateam acasa. Lui Andrei i-a placut maxim, noi doi am iesit relativ sifonati, iar Vlad nu e un copil tipic de 4 ani, el s-a cam distrat. Sincer cred ca nu era pentru el. Ne-am plimbat in aceeasi zona cu vaporul, Thunder Mesa Riverboat Landing, dar asta doar pentru ca aveam timp si trebuia sa ne tragem sufletul dupa Big Mountain 😀
- In FANTASYLAND am vizitat si ne-am pozat in toate unghiurile cu castelul roz al Frumoasei din Padurea Adormita, simbolul parcului. Ne-am intalnit cu dragonii vizitand pestera de sub castel, apoi am intrat la Padurea Albei ca Zapada si ne-am intalnit cu Pinochio (ambele distractii sunt cu masinute care te plimba prin diverse scene ale povestii, cu viteza mai mica sau mai mare). Am intrat si in le Carrousel de Lancelot, caruselul acela tipic cu caluti care urca si coboara, unde ne-am distrat toti 4. Stiti filmele acelea? Asa m-am simtit si eu! Peter Pan flight era inchis :(. Ne-am dat insa in Dumbo, elefantii zburatori, iar toti 4 , fiecare cu cate un copil (aici ploua si ne-am ciuciulit nitel), dar este foarte dragut mai ales pentru cei mici, dupa care am fugit la Cestile cu ceai care se invart in trei directii. Aici a fost fun tare, un moment de poveste, s-a oprit ploia, zona era oricum acoperita si ne-a revenit pofta de viata. Candva mai tarziu in zi am ajuns la Labirintul lui Alice in tara minunilor, unde ne-am distrat foarte tare. Un labirint real prin spatiu verde, in care am cautat intrarea in castel pret de vreo 20 minute bune, in care nu mai reuseam sa gasim cum sa scapam. It’s a small word a fost o calatorie in finalul zilei cu barcuta pe apa timp in care se derulau in fata ochilor imagini cu papusi care dansau imbrate in port specific. Erau simbolizate tarile din care proveneau, a fost o mica lectie de geografie si Andrei a savurat cel mai tare aceasta plimbare de 15 minute. Tot spre sfarsit am prins inca un trenulet- le petit Train du Cirque, o miniatura a Big Thunder Mountain, foarte dragut pentru final de zi. Tot in aceasta zona este si zona cu scena unde sunt spectacole de mai multe ori pe zi, dar noi am sarit aceste manifestari 🙂 pe care ai mei nici nu prea le gusta.
- DISCOVERYLAND este zona pentru copii ceva mai mari. Nu mi-am dat seama cand m-am urcat cu merme in Orbitron, un carusel cu rachete care te urca si coboara cu viteza in timp ce se invarte, nu ma intrebati cum si de ce, dar mie mi-a cam stat inima. Andrei si taica-su au experimentat cireasa de pe tort in Star Wars Hyperspace Mountain ( cum zic ei aici: epic journey and battle with the evil Empire), inteleg de la Radu, care abia articula ca da, a fost epic, micul dejun a fost mancat din nou, nu stie cum avea ochelarii pe nas, cicatelea i-a rasucit in toate directiile si cu toate picioarele in sus si in jos. El era cam livid, Andrei innebunise de fericire. Io amutisem :D. Ne-am dat de doua ori in Buzz lightyear Laser Blast (prima data am folosit fast pass), un trenulet prin intuneric in care impusti tinte cu buzz nenea asta. Baietilor le-a placut maxim, io inca speram sa ajung la printese. Not. Ne-am plimbat si cu niste masinute pe pista, tot impreuna fiecare cu cate un copil (hmmm mai mereu eu eram cu merme) in Autopia, inaltimea minima fiind 81 cm si 131 cm pentru a conduce singur. Nu am ratat nici Mistele lui Nautilus (dupa asta Andrei a citit cartea lui Jules Verne, 20.000 de leghe sub mari, impulsionat fiind de ce a vazut). In finalul zilei am fost tarata efectiv in Star Tours: Aventura Continua, o experienta intr-un simulator al unei navete spatiale, cu un aeroport pentru rachete si o experienta 7D cu ochelari si senzatii ca acum cazi in gol, acum te prabusesti, cu alte cateva smucituri si hurducaieli din care am iesit toti vii, doar eu livida. Inaltimea minima 102 cm ai lui merme :), nu au voie cardiacii, hipertensivii sau cei cu rau de miscare. Suna bine, nu? NU!
- am avut parte de 2 parade intrucat am nimerit intr-una dintre zilele care serba Haloween: una la ora 12 si cea clasica de la ora 17. Am plans in timpul lor, nu ma intrebati de ce, va las mai jos o singura imagine cu ochii lui Vladut si cred ca spune tot.
- focul de artificii de la sfarsit cu proiectia animata de pe castel a durat cam 20 minute. Sub o ploaie mocaneasca am savurat un final al unei zile pe care nu o voi putea uita curand. Andrei stie inca fiecare amanunt de la fiecare distractie, iar mie imi pare un vis, o poveste. Uneori ma ciupesc sa fiu sigura ca sunt eu. Sunt oameni care au calatorit mult, care inca o fac, dar pentru un om care a zburat prima data cu avionul in 2011, apoi inca o data in 2012 si apoi abia in 2015, ceea ce am reusit sa realizam impreuna este intr-adevar dincolo de visele noastre de acum doar 4 ani. Am avut sansa unei zile intunecate si cred ca nu am ratat nimic in parc. Nu am mancat acolo, am sacrificat o zi din rutina copiilor, am avut micul dejun in camera, am facut sandwichuri si ne-au ajuns toata ziua, am avut apa la noi, politica parcului permitea si citisem regulile de acasa. Nu am vrut sa pierd timpul cu 2 ore la vreun restaurant, am avut micro-picnicul nostru si pentru familia mea a fost in regula. N-am scapat de cea mai scumpa cutie de pocorn din univers 😀 , 6.99 euro, dar probabil ca era cu gust de h’aur. Ne-a ajutat enorm caruciorul pentru Vlad, care nu ar fi tinut altfel pasul. Acum cand scriu cate am facut imi dau seama ca iti trebuie antrenament si tenacitate (ntzz din garzi probabil) si ca in mod normal ai nevoie de 2 zile, dar uite ca am putut si asa. Nu au avut tantrumuri sau tavaleli, e prea frumos acolo pentru asa ceva si zau daca le dadeam voie :D.
Macar o data in viata mergeti la Disneyland. Merita sa visati o zi, sa zburati o zi, sa traiti senzatii tari macar o zi. Merita sa fiti fericiti cu ei, sa va puneti la mintea lor si sa zambiti. Copilaria este o varsta de aur, ne puteam intoarce uneori doar asa odata ajunsi adulti cu griji si obligatii cotidiene. A binetot!
Leave a Reply
Be the First to Comment!