Cate minute? Cati mililitri? Cate grade?

Nu mai pot cu timpul. Nu mai pot cu timingul, cu minutele secundele, mililitri, milimitri (ultima gaselnita), miligrame, grame, centimetri….

…Cate minute doarme un nou nascut? Cate minute sa stea afara? Cati mililitri sa bea de lapte? Dar de apa? Pe zi? Dar noaptea? Cate grame trebuie sa manance la 6 luni? Dar la 8 luni si 3 zile? Cate grade sa fie in casa? Dar afara? Cat stam in parc cand bate vantul? Dar umiditatea cat sa fie? Sa-mi iau aparat de uscat atmosfera sau de umidifiat atmosfera? Il trezesc sau nu noaptea sa manance? A dormit 4 ore si 22 minute, il mai las sau il trezesc? Care e programul EXACT al unui sugar de 3 luni in mod normal? Cate scutece trebuie sa ude pe zi? Cat de pline sa fie? Daca ii dau Vigantol si ii curge o picatura pe langa gura i-o mai dau sau nu?

….nu, nu vreau sa iau mamele in gluma. Nici nu vreau sa spun ca m-am saturat neaparat (desi pe alocuri nah, m-am…) Vreau sa va spun sa …respirati. Da, respirati si mamele si tatii si uitati-va la copil, apoi in oglinda, apoi in suflet si luati-o de la capat. Nu este relevant sa ma raportez doar la mine insami acum 9 ani si ceva ( omg:((( imbatranesc sigur), dar atunci cand vreau sa stiu cum e…in 2009 ma intorc. Eram proaspat rezidenta de anul intai spre doi terminat si stiam despre pediatrie putin peste NIMIC. Am ajuns acasa cu Andrei imbracata partial in hainele de spital, cu el exact cum nu trebuia adus, adica in brate, fara scaun de masina. Am facut probabil toate greselile posibile inca din prima zi. Si apoi am inceput sa respiram si sa o luam in piept.

Da, copilul nu vine cu instructiuni de folosire ( aud asta cel putin o data pe saptamana). Dar copilul nu este nici masina de spalat, nici tableta, nici expresor, asa ca nici nu trebuie sa vina cu instructiunile la el. Pentru ca oricate sfaturi ati primi, oricate cursuri ati audia intotdeauna veti fi salvati de …INSTINCT. Atunci cand copilul nu a avut scaun de trei zile si pare extrem de suparat si nefericit , plange si il doare burtica vizibil uitati ca e normal sa aiba scaun si la 7 zile cum ati invatat. Este, dar in teorie, noi ne aflam fix in fata practicii 🙂 cand ne ADAPTAM.

Viata cu un copil este o vesnica adaptare si reasezare, iar viata cu doi este in fapt un maraton. Cred ca de la trei incolo se cheama ca-i o calatorie pe Luna. Niciun copil nu este la fel cu celalalt, ce ati aplicat la unul, poate fi o solutie extrem de nefericita pentru celalalt. De aceea nici pediatrul nu este si nu trebuie sa fie un detinator al adevarului absolut, al regulilor batute in cuie si al solutilor miracol. Cat trebuie sa manance un sugar? Paleta este larga, de la 90-120, 150, chiar 200 ml/kgcorp si pe zi. Pfuu asadar sunt copii care pot manca la 4 kilograme 400 ml sau 800 ml. Cum facem diferenta daca e bine cat mananca? Daca el creste bine, are stare buna, este fericit si multumit. Si atunci frecvent raspunsul meu este : un sugar mananca fix cat ii trebuie sa creasca. Daca nu se intampla asta atunci sigur medicul cauta solutii.

Nu cred ca exista mama mai buna in acest Univers decat propria mama a oricarui copil, indiferent de gradul de pregatire intelectuala. Aveti incredere in voi, in instinct. Cautati sa va informati din surse credibile, dar nu ramaneti intepenita in randurile din cartile citite. Evitati comparatiile in parc cu mame care au copii de aceeasi varsta. Lasati in urma sfaturile primite cu ton de atotstiutoare de la cea mai buna prietena care sigur a nascut mai demult si stie fix tot ce misca in puericultura. Evitati persoanele care va judeca prin comparatie, va subrezesc increderea intr-o perioada delicata si vulnerabila, in timp ce ele si-o construiesc pe seama dumneavoastra. Uitati-va in ochii vostri si aveti incredere. Iesiti din tipare standardizate si bucurati-va. Fiindca da, sotul meu care are cam des dreptate are si acum: savurati-va calatoria! Uitati destinatia…

 


  •  
  •  
  •  
  •  

Leave a Reply

1 Comment on "Cate minute? Cati mililitri? Cate grade?"

avatar
  Subscribe  
newest oldest most voted
Notify of
Ana
Guest
Ana

Este eaxct cum spui tu, Irina. Eu abia la al 3-lea copil m-am relaxat :)…La Ioana cantaream inainte si dupa, ma durea inima la fiecare muc, sufeream pentru fiecare gram in minus. Ma uit acum la ea si nu-mi vine sa cred ca aproape femeia care este, ca mai are putin si ma ajunge, e manuta aia de om pe care o infofoleam eu cand avea 2 kile jumate…..