Faringita acuta la copii

Domne faringita acuta asta e in traducere libera cam asa: ita= inflamatie a faringelui, adicatelea gatul rosu. In acceptiunea mai larga faringita acuta se refera si la amigdalita acuta si faringoamigdalita acuta. Cea mai grea incercare a medicului pediatru este de a diferentia faringita virala de cea bacteriana, mai exact sa prescrie antibiotic numai atunci cand trebuie. Cel mai frecvent agent etiologic al faringitei bacteriene (adica microbul cel mai intalnit) este streptococul beta hemolitic de grup B (acelasi “prieten” cauzator al scarlatinei). Dintre virusuri mai intalnite sunt adenovirusurile (la inceputul toamnei), virusul gripal (atentie, evolueaza in epidemii, am scris mai multe despre gripa nu demult), virusul Epstein Barr (agentul etiologic al mononucleozei, boala relativ frecventa, boala “sarutului” nu mai este demult “specialitatea” doar adolescentilor si tinerilor)

Cum zic ghidurile? Cam asa: faringita virala este mai frecventa la copilul mic , cel cu varsta de sub 3 ani, in timp ce cea bacteriana este rarisima la aceasta varsta. In faringita virala durerea in gat este mai putin severa, in timp ce in infectia bacteriana gatul doare foarte rau inca de la debutul bolii.  Febra este inalta in infectia streptococica, frecvent spre 39 grade si apar si adenopatii laterocervicale (se inflameaza ganglionii din zona gatului). Pe amigdale se pot vizualiza sau nu depozite pultacee, faringele inflamat este extrem de rosu (inclusiv lueta-omusorul). In faringita virala apar rinita (curge nasul), disfonia (raguseala), conjunctivita (inflamatie oculara, curg ochii), diareea, in timp ce in faringita bacteriana se intalnesc cefaleea (durerea de cap) si durerile abdominale.

Este insa foarte greu de diferentiat faringita virala de cea bacteriana, exclusiv pe criterii clinice. Exudatul faringian ne poate ajuta atunci cand suspiciunea este foarte mare de boala bacteriana, dar este o analiza care dureaza si amana decizile terapeutice. De aceea testul rapid la streptococ poate fi de mult mai mult ajutor. Important este sa RETINEM ca sensibilitatea lui este mare, dar specificitatea mica, adica pe intelesul pacientilor: un test rapid pozitiv intr-un context ( febra, durere in gat, contact cu alti pacienti diagnosticati cu infectie streptococica sau cu scarlatina) este cel mai probabil adevarat pozitiv, in timp ce un test negativ trebuie obligatoriu confirmat de un exudat faringian negativ.

 

Atentie, exista un procent (mare) de purtatori sanatosi de streptococ beta hemolitic de grup B la care debuteaza o faringita virala si pentru care un test pozitiv poate duce la un tratament eronat. De aceea orice analiza se interpreaza in context clinic si niciun aparat sau test minune nu pot inlocui examenul CLINIC al medicului. Reactantii de faza acuta -proteina C reactiva si hemograma NU SUNT ABSOLUT indicate in faringita acuta, pentru ca valorile pot fi…oricum. Sigur o hemograma cu leucopenie si monocitoza pledeaza pentru o infectie virala, dar SURPRIZA leucocitoza (numarul mai mare al globulelor albe) poate fi prezenta atat in infectia cu orice virus, cat si in cea bacteriana. Titrul ASLO nu ne ajuta nici la diagnostic, nici in urmarirea ulterioara a pacientului.

Numai faringita bacteriana necesita antibioterapie, intr-o lume in care rezistenta la antibiotice este in continua crestere si in care NU SE MAI INVENTEAZA molecule noi, prescrierea judicioasa trebuie sa fie un scop in sine. Teama cea mare a complicatiilor imediate (otita supurata, abcesul periamigdalian, sinuzita) sau a complicatiilor la distanta ( reumatismul articular acut sau glomerulonefrita post streptococica)  a condus probabil si la acest exces de zel. Si exact asa cum spunea profesorul Sorin Man ( Cluj Napoca) la ultima conferinta nationala de pediatrie…ne temem de o boala pe care unii dintre noi nici macar nu am vazut-o (recunosc ZERO cazuri de reumatism articular acut in 11 ani de pediatrie).


  •  
  •  
  •  
  •  

Leave a Reply

Be the First to Comment!

avatar
  Subscribe  
Notify of