Spasmul hohotului de plans

Spasmul hohotului de plans este un eveniment acut, foarte spectaculos, in care copilul prezinta apnee (adica NU respira) in timpul unui episod de plans, situatie care poate fi insotita frecvent de pierderea starii de constienta si a posturii (copilul cade efectiv din picioare). Spasmul hohotului de plans apare de obicei la copii intre 6 si 18 luni si foarte rar se mentine si dupa 5 ani, fiind extrem de neobisnuit inainte de 6 luni si in majoritatea cazurilor dispare inainte de 4 ani. Este un eveniment relativ frecvent, 5% din populatia pediatrica poate dezvolta spasmul hohotului de plans, mai frecvent fetitele.

Cum se manifesta? Copilul incepe sa planga, dar la un moment dat desi aparent plange in continuare nu mai emite nici un sunet. Este diferit de fenomenul in care cineva in mod voluntar isi tine respiratia: atunci apare un inspir profund, fara expir, in timp ce in spasmul hohotului de plans lipseste exact inspirul, desi copilul expira. Pot urma 2 tipuri de situatii: una, mai frecventa in care apare cianoza ( se invineteste, mai ales in jurul gurii) si una in care apare paloarea, copilul practic se albeste. In ambele cazuri copiii isi pot pierde constienta, dar revenirea in spasmul hohotului de plans este spontana si rapida, sub 1 minut ( sunt foarte importante aceste detalii pentru ca le diferentiaza de alte cazuri in care apare pierderea starii de constienta).

Care sunt cauzele? Unele care produc evident si plansul anume fiind: frica, frustrarea, supararea (poate aparea in cazul unui tantrum)- mai ales cele de tip cianoza sau durerea brusc aparuta, mai ales in tipul cu paloare (de exemplu un traumatism brusc, o cazatura in care copilul se loveste la cap si plange scurt, apoi nu din cauza propriu-zis a loviturii ci a durerii bruste si intense apare spasmul hohotului de plans).

Cum se stabileste corect diagnosticul? Este foooarte importanta anamneza, deci ceea ce povestesc parintii sau cei care au asistat la eveniment.  Nu exista un examen de laborator, vreo analiza sau alta investigatie sofisticata ce ar putea stabili cu certitudine diagnosticul. Se poate face electroencefalograma (EEG) dupa episod care este de asteptat sa fie normala, pentru a elimina, partial cel putin, posibilitatea unei convulsii sau electrocardiograma (EKG) pentru a exclude o aritmie cardiaca ce ar fi putut produce apneea. Sunt studii care arata ca anemia favorizeaza la unii copii aparitia spasmului, ceea ce presupune obtinerea hemogramei pentru a diagnostica si eventual trata o astfel de cauza.

Este nevoie de diagnostic diferential intre spasmul hohotului de plans si epilepsie. Literatura spune ca spasmul se poate intampla de la o data in viata la de mai multe ori in aceeasi zi, dar ca anamneza face diferenta: crizele de epilepsie apar din senin, in timp ce spasmul hohotului de plans are mai intotdeauna o cauza. Cum scriam mai sus EEG poate aduce informatii importante daca are modificari. EEG este evident normala la copiii cu spasmul hohotului de plans, dar din pacate poate fi normala si la copiii cu crize de epilepsie, inregistrata intre crize. Asadar doar un EEG cu modificari aduce informatii pentru a diagnostica epilepsia, unul care insa nu o exclude.

Spasmul hohotului de plans nu duce le leziuni cerebrale (ale creierului), in principiu nu afecteaza comportamentul copilului pe termen lung, dar poate fi infricosator pentru familie si aceasta poate conduce la un comportament diferit al parintilor fata de copil (devin permisivi, le e frica sa puna limite, sa certe copilul de teama plansului si evident a crizei) si astfel copilul da, poate dezvolta diferite tulburari de comportament. In mod normal spasmul hohotului de plans se intampla muuult mai rar in al doilea an de viata si pana la 4 ani dispare in peste 50% din cazuri. Pana la maxim 7-8 ani majoritatea copiilor nu mai au astfel de episoade. Este extrem de important ca parintii sa fie sfatuiti corect, incurajati si bine informati in ceea ce priveste situatia copilului lor. Nu exista de obicei tratament al cauzei, dar este important de stabilit diagnosticul corect, mai ales prin eliminarea altuia mai serios: crizele de convulsii.

S-ar putea sa te intereseze si:

Copilul meu citeste greu: are sau nu DISLEXIE?

Au fost cateva ocazii in viata de pediatru in care parinti de copii scolari isi [citeste mai mult]

Ce fac in Romania copiii cu autism dupa diagnostic?

Sambata a fost marcata si in Romania ziua autismului. NU m-am deranjat sa aflu nici [citeste mai mult]

Meningita meningococica: manifestari clinice si preventie

Boala meningococica, în special meningita meningococica, este una dintre cele mai devastatoare infecții pentru o [citeste mai mult]