Gastroenterocolita acuta la copii

De multe ori cand un copil se adreseaza la cabinet cu diaree si varsaturi mama ma intreaba: “dar nu are enterocolita nu?” Recunosc ca nu am inteles inca de ce intrebarea, dar raspunsul corect vine din explicatia cuvatului: ita- inseamna inflamatie, colita- se refera la intestinul gros, entero- se refera la intestinul subtire, iar gastro- la stomac, practic atunci cand apar si varsaturile.  Desi este o boala frecvent intalnita, 15% dintre toate decesele copiilor din lume se datoreaza anual gastroenteritei. Pericolul cel mai mare il reprezinta deshidratarea, mai ales in cazul copiilor mici, care refuza sa primeasca lichide corespunzatoare pierderilor inregistrate prin varsaturi si diaree. In ultimii ani s-a inregistrat insa o mortalitate net mai mica datorita sarurilor de rehidratare, solutii considerate de Organizatia Mondiala a Sanatatii salvatoare.

Nu intotdeauna varsaturile sunt in cadrul unei gastroenterocolite, dar cele aparute brusc, eventual insotite de scaune diareice de cele mai multe ori traduc un episod infectios. Daca scaunele sunt numeroase, apoase, in cantitate mare cel mai probabil este vorba despre o infectie virala. Daca dimpotriva scaunele sunt mucoase, cu sange sau nu, in cantitate mica cauza este mai frecvent o infectie bacteriana. Daca un episod diareic acut se prelungeste peste 14 zile cel mai probabil nu este infectios, ci trebuie cautata o alta cauza.

Este importanta identificarea agentului infectios? Din punct de vedere al tratamentului sunt putine situatiile in care descoperirea patogenului schimba terapia, care ramane focusata in primul rand pe reechilibrarea hidro-electrolitica. Cea mai severa diaree ramane cea rotavirala, care datorita vaccinarii, mai ales in tarile civilizate tinde sa fie in scadere, dar din pacate sa fie inlocuita de diareea cu norovirus. Tipic diareea virala se prezinta cu febra joasa ( in rotaviroza insa frecvent poate atinge 40 grade), varsaturi numeroase urmate de crampe/dureri abdominale importante si numeroase scaune diareice ( 10-20 pe scaune/24 ore), evenimente care pot dura in medie 3-8 zile.

In tarile dezvoltate diareile bacteriene sunt mai rare,  pana la 10% dintre cazurile de gastroenterecolite, cei mai importanti agenti etiologici fiind Campylobacter, Salmonella, Shigella sau Escherichia coli (cu toate subspeciile). Clinic boala este la fel de zgomotoasa ca si in infectiile virale, febra are valori mari, scaunele pot fi asa cum aminteam cu sange, iar coprocitograma cu leucocite, urmata de coprocultura pozitiva confirma diagnosticul.

Clostridium difficile a devenit o cauza foarte importanta de diaree ca urmare a utilizarii in exces, necorespunzatoare a antibioticelor. Orice antibiotic poate “ajuta” la infectia cu C. difficile, cele mai frecvente fiind penicilinele, cefalosporinele sau clindamicina. O alta cauza a gastroenterocolitelor sunt parazitii: Giardia sau Cryptosporidium fiind citate ca si cauze mai frecvente in SUA, dar au un debut insidios, marcat mai degraba de dureri abdominale/crampe, o evolutie indelunagata a simptomatologiei, cu scaune mai frecvent mucoase, decat apoase.

De multe ori sunt intrebata daca ” boala se ia”. Diareea de cauza infectioasa, virala, bacteriana sau parazitara este o boala CONTAGIOASA. Calea de transmitere este frecvent fecal orala (adica de pe alimente/obiecte  contaminate care sunt duse in gura), dar si aeriana (rotavirusul se transmite si prin aer, este un virus extrem de contagios). Igiena este extrem de importanta in prevenirea imbolnavirii, spalatul pe maini este foarte important, spalarea foarte bine a fructelor si legumelor, pana spre 1 an prepararea termica a hranei sugarului sunt metode banale dar eficiente si necesare pentru a nu dezvolta o gastroenterocolita. Carnea sa fie foarte bine preparata termic de asemenea, iar zona in care se taie sa nu fie identice cu cea a legumelor sau fructelor ( sa existe asadar tocator/fund special pentru carne).

Copiiii sunt contagiosi dupa o boala cateva zile bune, asadar nu in prima zi fara scaune sau fara febra trebuie reintrodusi in colectivitate, rotavirusul de exemplu se excreta inca 10 zile dupa terminarea bolii prin fecale si de multe ori evolutia este ondulanta, dupa 2-3 zile de evolutie pozitiva, pot reaparea scaunele diareice. Regimul alimentar nu mai este atat de strict cum se recomanda altadata, se prevera un intestin “plin” care sa aiba o motilitate si practic sa elimine alimente in cadrul unei diarei in defavoarea unui intestin gol. Alaptarea va fi continuata pe tot parcursul bolii, fiind de multe ori la fel de salvatoare ca si sarurile de rehidratare.

De-a lungul celor 8 ani si jumatate de mama si la 17 ani de cand am inceput Facultatea de Medicina cea mai grava diaree pe care am tratat-o a fost a copilului meu cel mare: undeva in jurul varstei de 1an, dupa 48 ore de spitalizare pentru o diaree comuna ( greseala de mama incepatoare, spitalul este locul unde trebuie sa ajungem cu copilul IN ULTIMA INSTANTA!!!) au urmat 10 zile de diaree intensa, rotavirala, nozocomiala, cu un maxim de 34 scaune in 24 ore, inapetenta extrema, tulburari hidro-electrolitice importante. Au fost momente in care mi-a fost teama, in care am plans, din care am invatat gravitatea potential letala a unei boli asa-zis banale.

Leave a Reply

Be the First to Comment!

Notify of
avatar
wpDiscuz