Probioticele in alergiile alimentare la copil

De nenumarate ori am auzit/citit/asistat/am fost intrebata ce anume probiotic sa primeasca un copil care are alergie la proteina laptelui de vaca. Mi s-a parut chiar o intrecere extraordinara pe alocuri intre parinti care cred ca stiu mai multe decat medicii, intre medici neinformati sau intre prospecte neactualizate. Demersul meu de astazi este menit sa aduca putina lumina, desi probabil in final rezultatul poate fi dezamagitor.

Ce este un probiotic? Conform defintiei OMS este un microorganism viu care administrat in anumite CANTITATI unei gazde poate aduce beneficii. Prebioticele sunt o hrana nedigerabila care au ca si rol stimularea cresterii sau stimularea activitatii anumitor bacterii care populeaza colonul uman. Simbioticele reprezinta combinatia dintre pre si probiotice.

Exista dovezi clare venite din studii in vitro pe animale care arata ca bacteriile care formeaza microbiota (bacteriile din intestinul uman) pot modula sistemul imun, promovand o toleranta orala buna si detin un rol important in inhibarea aparitiei unui fenotip alergic (cu alte cuvine ajuta sa nu mai apara indivizi alergici). Atentie insa! Tot studiile spun foarte clar ca rolul terapeutic al pro/pre/simbioticelor este redus dramatic odata ce fenotipul alergic este instalat (odata ce este practic alergia prezenta).

Cu toate acestea Academia Europeana de Alergie si Imunologie clinica (EAACI), Ghidurile concepute despre alergie si anafilaxie NU recomanda utilizarea pe scara larga a prebioticelor, probioticelor sau simbioticelor pentru PREVENTIA oricarei  stari alergice , din cauza rezultatelor meta-analizelor efectuate care sunt destul de diferite si intra frecvent in contradictie. Pe de alta parte Organizatia mondiala a Alergiilor (WAO) sugereaza posibilitatea ca administrarea sa se faca femeilor gravide sau care alapteaza in contextul evident al alergiilor demonstrate in cadrul familiei ( astm, eczeme, rinite alergice, alergii alimentare). Aceasta recomandare se bazeaza pe un studiu care a demonstrat nete beneficii in preventia eczemei, dar nu si altor stari alergice. In plus riscurile fiind extrem de reduse, chiar daca administrarea nu aduce beneficii, cel putin nu face rau.

Complicat nu? Ce am inteles eu pana aici? Ca teoretic suna bine, practic nu avem dovezi. Ca in practica nu exista inca probiotic/prebiotic/simbiotic despre care sa am dovezi clare ca poate preveni ALERGIILE fie ele cutanate (eczema) sau alimentare, printre care evident si cea mai raspandita, studiata sau intalnita alergia la proteina laptelui de vaca.

Exista insa dovezi ca pot trata alergia cu probiotice? Si daca da cu care? S-au realizat o multime de meta analize pentru a demonstra utilitatea probioticelor in tratamentul eczemei. Majoritatea au dus la concluzia ca NU exista dovezi clare privind rolul pozitiv al probioticelor in vindecarea/ameliorarea eczemei. Cu toate acestea studiile au continuat, Lactobacillus rhamnosus(LGG) fiind poate cel mai studiat microorganism in tratamentul dermatitei atopice, cu rezultate atat pozitive cat si negative. Exista un scor cu ajutorul caruia se cuantifica cat de severa este dermatita atopica ) SCORAD (SCORing Atopic Dermatitis), iar acest scor s-a imbunatatit conform altor studii atunci cand pacientii au primit Lactobacillus fermentum,  Lactobacillus sakei sau Lactobacillus plantarum. Aceiasi informatie este contrazisa imediat de alte doua studii extinse.

Voi incerca sa prezint succint cateva rezultate:

• studiu care include copii cu eczema si alergie la proteinele laptelui de vaca: au fost urmariti copii care primeau formula de lapte intensiv hidrolizat si LGG comparativ cu alt grup care primea doar laptele extensiv hidrolizat pentru 4 saptamani. SCORAD a fost similar in cele doua grupuri, deci LGG nu a adus beneficii
• studiu  similar in care copiii au primit LGG si Bifidobacterium lactis  au avut un SCORAD mai bun decat cei care nu primisera probiotice
• studiu mare care sugereaza ca indivizii cu alergii mediate Ig E au sanse mai mari la rezultate mai bune dupa tratatmentele cu probiotice. In acest studiu administrarea LGG a redus SCORAD la copiii cu dermatita atopica studiu care a inclus coopii cu rinita alegica si astm, in care s-a evaluat efectul administrarii pe termen lung a Lactobacillus casei, pe o perioada de 12 luni.  Rezultatele au concluzionat ca episoadele de rinita s-au rarit semnificativ, in timp ce cele de astm NU.

 Si exemplele pot continua la nesfarsit. Sunt studii in care diferite combinatii de probiotice aduc beneficii, apoi imediat citesti alte 2 studii in care aceiasi combinatie nu aduce nici un plus valoare. In afara de tulpina aleasa este important si numarul de colonii administrate In studiile efectuate pentru a demonstra rolul in preventia alergiilor dozele utilizate sunt intre 10⁸si 10¹⁰ unitati formatoare de colonii (CFU). Cu toate acestea nici dozele nu pot fi standardizate de la o entitate biologica la alta pentru ca fiecare are o alta capacitate individuala de a coloniza intestinul.

Cat timp sa astept rezultatele administrarii unui probiotic? o luna, 3 , 6 luni, 1 an? Studiile s-au desfasurat incepand cu 3 luni si terminand cu 3 ani, asadar nu pot ca mama sau medic sa cuantific vreun raspuns mai devreme de minimum 90 zile de administrare continua a vreunui pro/pre/simbiotic. Orice alta parere anterior acestei perioade..ramane o parere.

De ce am scris? Nu pentru a spune NU probioticelor. Nu pentru a spune NU prebioticelor. Nu pentru a spune NU simbioticelor. Dar pentru a  atrage atentia ca in ALERGII NU exista dovezi clare ca unul e mai grozav decat altul, ca unul trebuie administrat in dauna altuia, ca cele din afara Romaniei sunt aur, iar cele de la noi au toate urme de lapte, soia, nuci,a lune, fermenti lactici etc. Nu este important doar sa ˝nu contina urme de lapte˝, este important CE anume microorganism contine, ce grad de evidenta are in ghidurile clinice, ce DOZA de microorganisme contine, CAT timp este administrat.

Ce spun ghidurile si voi lasa engleza sa vorbeasca : The data suggest that there is a modest preventive effect of probiotics on the development of eczema, but not other atopic diseases, in at-risk infants (defined as presence of a biologic parent or sibling with asthma, allergic rhinitis, eczema, or food allergy). However, the great heterogeneity of the studies makes it difficult to advise on specifics regarding therapy (eg, strains, dose, timing, and duration). Thus, we do not suggest giving probiotics during pregnancy, lactation, and infancy for the prevention of eczema. We do not discourage this approach, however, if parents express interest, given the low risk of adverse events. Parents who chose this approach should first discuss it with the appropriate clinician (eg, obstetrician, pediatrician, other primary care provider).

There is no definitive evidence that prebiotics, probiotics, or synbiotics have efficacy in the treatment of any allergic conditions. Initial meta-analyses suggest no benefit of probiotics in the treatment of eczema or asthma. Two meta-analyses reported a beneficial effect of probiotics in the treatment of allergic rhinitis, and studies evaluating prebiotics and synbiotics in the treatment of allergic disease show some promise. However, further studies are needed before any definitive conclusions can be drawn.

Asadar: nu ne asteptam la miracole de la pro/pre/simbiotice in preventia si/sau tratamentul alergiilor.  Studiile sunt controversate si nu conduc la o concluzie clara privind ce probiotic/cat timp/ doza este mai bine de administrat intr-o anumita situatie. Exista promisiuni de la studii viitoare privind efectul lor benefic in tratamentul alergiilor, dar acest lucru ramane de dovedit in timp.

Sper ca acest articol sa nu indeparteze parintii sa utilizeze probiotice atunci cand ele sunt necesare, sa inteleaga cat de clare sunt studiile care arata rolul lor in diareile de orice tip, in refacerea florei intestinale in timpul si post antibioterapie si sa aiba asteptari mai putine si intelegere mai multa fata de noi medicii care uneori pare ca bajbaim in administrarea probioticelor in alergiile alimentare.

Bibliografie: www.uptodate.com (numeroase articole) Literature review current through: Apr 2016. | This topic last updated: Jul 15, 2015. )

S-ar putea sa te intereseze si:

Despre ameoba care manâncă din creier sau "brain eating amoeba"

Probabil nu ati auzit niciodata de Naegleria fowleri. "Amoeba care mananca din creier/ brain eating amoeba" [citeste mai mult]

Constipatia la copii- intre economia la hartie igienica si boala serioasa

Cand am scris articolul despre constipatie imi amintesc incantarea, fericirea, parca descoperisem eu ribozomii. In [citeste mai mult]

Hepatita de origine necunoscuta la copii (aprilie 2022)- ce stim astazi

Recunosc faptul ca am citit raportul celor din UK chiar in ziua publicarii asteptand imbarcarea [citeste mai mult]