Articol in actualizare. Ideile nu sunt grupate neapărat sub o singura tema. Sper sa va placa 🙂
1. ASLO nu se recolteaza inainte de 3ani
2. ASLO nu se recomanda in diagnosticul faringitei acute la copil
3. Nu sunt necesare investigații suplimentare la contactii pacientilor purtători sanatosi de streptococul beta hemolitic de grup A (SBHA)
4. Intr-o populație generala nu este necesar efortul de a identifica purtatorii sanatosi de SBHA, riscul de diseminare fiind efectiv neglijabil
5. Identificarea diverșilor germeni in nazo-faringe este fara valoare medicala pentru pacient, dar are valoare epidemiologica (ce germeni circula in anumite zone) si prin antibiograme si rezistenta regionala a germenilor (prof. Dr. Mircea Nanulescu – Cluj-Napoca)
6. Excluderea din alimentatia gravidelor a alimentelor alergizante se pare ca nu scade incidenta alergiilor la copii
7. In tarile dezvoltate cea mai frecventa diaree este cea cu rotavirus
8. Norovirus a crescut ca incidenta in diareea sugarilor din tarile dezvoltate
9. Baza in prevenirea bolii diareice acute (BDA) la sugari ramane alaptarea
10. Ghidul Espghan defineste clar anumite probiotice cu efect favorabil in diareile infectioase: LGG ( lactobacillus rhamnosus) si Sacharomices boulardi
11. Se asteapta evidente despre L.reuteri
12. In gastroenterita cu E.coli NU se recomanda de rutina antibioticele (antimicrobienele) nu doar pentru ca obținem rezistenta la antibiotice, dar si pentru efectele indezirabile, printre care sd. hemolitic uremic
13. Recomandări ferme de tratament le au doar gastroenteritele cu E.coli enterotoxigen
14. Antivomitivele sunt recomandate doar in formele de gastroenterita usoare si usoare spre moderate si NU Metoclopramid (nici oral, nici injectabil). Ca antivomitiv se prefera Ondasetronul oral (Ostetronul) in cazul BDa usoare, niciodata la cei cu forme severe, risc de crestere a numarului de scaune si de afectare cardiaca (este nevoie de monitorizare EKG)
15. Domperidonul (motilium) nu are indicație in nici un ghid in tratamentul BDA
16. Substanțele absorbante (diosmectita-Smecta) sunt utilizate in BDA desi nu sunt in ghidurile ESPGHAN . Ca antivomitiv se prefera Ondasetronul oral (Ostetronul) in cazul BDa usoare, niciodata la cei cu forme severe, risc de crestere a numarului de scaune si de afectare cardiaca (este nevoie de monitorizare EKG)
17. De prima intentie in BDA este Racecadodril (Hidrasec) antidiareic antisecretor nedrept confundat cu sarurile de rehidratare (prof.dr. Evelina Moraru, Iași)
18. După vaccinare febra peste 38 grade si sub 39 grade este rara, peste 39 si mai rară
19. Antitermice dupa vaccin (sau adaug eu mai rau, anterior vaccinării) NU trebuie administrate de rutina
20. Exista studii care au demonstrat ca anticorpii care se formează impotriva virusului hepatitei B (Ac Hbs) sunt in titru MAI MIC in cazul copiilor care primesc antitermice dupa vaccinare (conf.dr. Oana Falup-Pecurariu, Brasov)
21. Desi se tem de ea, diareea post antibiotic este mai rara in grupa de varsta a copiilor sub 2 ani decat peste, iar diareea cu Clostridium la aceiasi grupa de varsta este foarte rara
22. Nu exista nici o diferenta intre diareea post antibioterapie, orala sau intravenoasa, intre 5 si 25% dintre copiii tratati fac diaree post antibioterapie- atentie deci, daca aveati impresia ca primind intravenos nu “se strica flora intestinala” vorbim iarasi despre un mit. (prof.dr.Mihaela Balgradean, Bucuresti)
23. termometrul suzeta nu este termometru. Termometrul de ureche nu are acuratete, daca exista ceara nu inregistreaza corect. Termometrul de frunte este TOTAL INEXACT
24. 93% dintre parinti cred ca febra inalta produce leziuni cerebrale, afirmatie care este doar un mit
25. 0% dintre parintii care au raspuns chestionarului mentionat de conferentiar stiu ce VALORI definesc EXACT FEBRA
26. in cazul copiilor cu antecedente de convulsii febrile, antitermicele administrate preventiv nu ajuta, mai degraba sa existe la indemana Diazepam Desitin intrarectal (conf.dr. Mihai Craiu, Bucuresti)
27. cele mai multe cancere de piele ca si cercetarile in domeniu vin din Australia dupa ce multi emigranti cu piele mult mai alba au dezvoltat cancere de piele
28. doza corecta de crema de protectie este foare mare 2mg/cm2, practic la o aplicare ar putea fi consumat jumatate din orice tub de crema
29. de-a lungul vremii a fost ignorat efectul nociv al UV de tip A, folosite si in saloanele de bronzare care patrund profund in derm devenind carcinogenetice majore
30. exista creme de fotoprotectie destinate copiilor cu DERMATITA ATOPICA, (am scris despre ea aici) care au in compozitie si emoliente
31. sub varsta de 6 luni orice crema fotoprotectoare este contraindicata (copilul nu va fi expus direct la soare)
32. copii cu dermatita atopica se comporta mai bine vara, dar totusi apare xeroza (uscarea pielii) ceea ce duce la scaderea barierei contra radiatiilor UV nocive. Copiii cu dermatita atopica vor primi crema fotoprotectoare in combinatie cu emoliente (medic dermatolog Adriana Diaconeasa)
33. imunodeficientele primare necesita o anamneza insitenta, atenta. Atentie la detalii, consangvinitate, istoric familial etc
34. atentie mare la valorile “mici”: amigdale mici, limfocite putine, neutropenie, imunoglobuline putine (sef de lucrari dr. Alexis Cochino)
Leave a Reply
1 Comment on "Live blogging Conferinta Nationala de Pediatrie 2016"
Excelente informațiile!! Mulțumesc tare mult