Urticaria acuta la copil

Urticaria este o reactie vasculara acuta a pielii care se manifesta prin aparitia unor elemente rosii, reliefate, pruriginoase (copilul se scarpina de obicei) care medical se numesc papule. Aceste elemente pot fi separate sau conglomerate sub forma de placarde, apar si dispar in decurs de cateva ore /zile si chiar saptamani. Urticaria devine cronica atunci cand elementele de la nivelul pielii care o definesc dureaza sau apar/dispar mai mult de 6 saptamani. Urticaria neinsotita de angioedem/soc anafilactic NU este amenintatoarea de viata. 

Ce inseamna angioedem? Este tot o “forma de urticarie” dar care afecteaza straturile mai profunde ale pielii, uneori apare edemul/”umflatura”, fara zone de roseata, iar ceea ce este specifica este localizarea la nivelul extremitatilor: fata, limba, laringe, faringe, maini, picioare. Pericolul angioedemului este dat de afectarea brusca a cailor respiratorii inferioare, a laringelui si riscului concomitent de sufocare. Din fericire acest eveniment este rar, urticaria in cele mai multe cazuri are o evolutie spre rezolvare in cateva zile, mai ales daca se poate identifica agentul cauzator.

Ce inseamna soc anafilactic? O reactie alergica SEVERA manifestata prin afectare respiratorie, hipotensiune, stridor, salivatie excesiva, toate conducand la o situatie grava, amenintatoare de viata. Este un eveniment acut care necesita actiune imediata si care din fericire se intampla extrem de rar. Socul anafilactic poate aparea oricand, la orice trigger, chiar daca persoana a mai intrat anterior in contact cu acel posibil alergen.

De fiecare data cand copiii se confrunta cu o alergodermie intrebarea parintilor este “de la ce?” In 50% din cazuri triggerul poate fi identificat, ceea ce pare mult mai probabil. Insemana insa si ca in jumatate din situatii NU se poate sti care a fost cauza, ceea ce duce la riscul reaparitiei.

Cei mai frecventi alergeni incriminati in aparitia urticariei atat la copii, cat si la adulti sunt:

1. alimentele:dintre alimente cele mai alergizante sunt dovedite a fi laptele, alunele, arahidele, nucile, ouale, fructele de mare sau rosiile.

 sursa foto: https://pixabay.com/

2. medicamentele: antibioticele, mai ales penicilina ( alergia la penicilina poate debuta si la 14 zile de la terminarea tratamentului!), antiinflamatoarele etc.

3. alergia de contact: urticaria aparuta dupa ce pielea a intrat in contact cu o substanta recunoscuta de organism ca “nociva”: parfumuri, coloranti, balsamuri, detergenti etc.

4. urticaria dupa muscatura de insecta: tantar, paianjen etc

5. urticaria din cadrul unor boli acute, fie virale: hepatita A, B, C, mononucloza (infectia cu virusul Epstein Barr) sau bacteriene (Streptococul beta hemolitic de grup A). Exista date in literatura care sustin implicarea chiar si a parazitilor, a infectiei cu Helicobacter pylori sau in cadrul unor boli generale cum sunt lupusul eritematos sistemic sau in criglobulinemii (boli grave, autoimune) etc

Urticaria acuta este de obicei un diagnostic CLINIC, nefiind necesare teste suplimentare. Ghidurile spun ca in pediatrie este indicata cautarea streptococului beta hemolitic, ca si posibil agent cauzator.(exudat faringian sau/si test rapid la streptococ) in cazul fiecarui copil diagnosticat cu urticarie

Ce ne poate fi de folos in aflarea triggerului? Pe primul loc ramane ANAMNEZA, adica discutia cu parintii despre ce anume a manancat, cat a manancat si intocmirea eventual a unui jurnal alimentar. Anamneza poate identifica un posibil alergen cu care a intrat in contact copilul sau ce medicatie a primit. Anamneza este considerata SUPERIOARA in detectia agentului cauzator oricarei analize de sange, care, de fapt este NERECOMANDATA conform ghidului american privind managementul alergiilor alimentare.

 

Ce spune pe scurt ghidul ca ne trebuie sau ajuta la stabilirea diagnosticului de alergie alimentara:

1. skin prick test –DA, de facut. Stabileste OBLIGATORIU diagnosticul? Probabil NU

2. testare intradermica – NU, de neincercat

3. Ig E totale – NU sunt relevante.

4. eliminarea alimentaului din dieta (suspectat dupa anamenza) – DA. Stabilirea unui diagnostic corect dupa acest “test”- cel mai probabil DA

 

5. administrarea pe cale orala a posibillului alergen: DA. Va stabili reactia la alimentul suspectat diagnosticul de alergie: cu siguranta DA

Care este pozitia despre panelurile exhaustive de alergii alimentare investigate din sange: “Allergen-specific IgE in the serum Guideline 7 recommends that your healthcare professional test for sIgE in the serum (from a blood sample) to identify foods that may be responsible for the food allergy. However, these tests by themselves do not diagnose food allergy.”- asadar da, le putem face dar NU, nu putem diagnostica CU CERTITUDINE alergia.

Cum se trateaza conform ghidurilor alergodermia:

1. identificarea daca este posibil a factorului cauzator si eliminarea lui (din alimentatie, din relatia de contact cu copilul)

2. antihistaminice de generatia a doua (Claritine, Zyrtec, Xyzal, Aerius)- cele de generatia I au cazut in dizgratie din cauza numeroaselor efecte adeverse

3. inhibitori de H1: cele mai uzitate medicamente sunt ranitidina, mai putin cimetidina (contraindicata la adulti)

4. ghidul american recomanda corticosteroizii doar in cazurile grave astfel: o singura doza injectabila de corticosteorid cu eliberare prelungita (cum este dexametazona) sau o cura de 5-7 zile de cortizon pe cale orala (cum poate fi prednisonul) ajuta mai ales in cazurile de urticarie neresponsiva de antihistaminice.

5. modificarea alimentatiei este necesara DOAR DACA alimentul sau aditivul alimentar din cauza caruia s-a declansat urticaria este IDENTIFICAT. Asadar o dieta care sa excluda diverse alimente, de obicei foarte multe si pe termen lung NU este de dorit, putandu conduce de cele mai multe ori la stresul celor din jur (parinti, profesori, personal de ingrijire din after-school etc), iar in cazurile extreme chiar la afectare nutritionala cauzata de deprivarea indelulngata

Este un subiect cu siguranta vast si care lasa usa deschisa intrebarilor, clarificarilor ulterioare si posibilelor schimbari de atitudine terapeutica vesnic surprinzatoare si destul de diferite de cele invatate in urma cu 10 ani.

Toate articolele din acest blog sunt scrise de Irina Costache, medic pediatru.


  •  
  •  
  •  
  •  

Leave a Reply

3 Comments on "Urticaria acuta la copil"

Notify of
avatar
Sort by:   newest | oldest | most voted
Laura
Guest

Comentariul meu nu are legatura cu articolul, dar va rog din suflet sa ne scrieti un articol despre prepararea corecta a laptelui praf. Ultimele evenimente ne-au speriat foarte tare. Nu stim cum e mai bine sa fierbem apa, sa folosim apa imbuteliata.

Irina Costache
Guest
Cu siguranta sunteti confuzi pentru ca pana si eu ascultand stirea in masina, la radio, nu intelegeam ce vrea sa spuna ministerul si ce vrea sa spuna doamna profesor Balgradean (pe care inclin sa o cred). Trebuie sa preparam totul fff bine termic, eu folosesc apa plata si doar plata, nu o fierb niciodata. Nu folosesc niciodata apa decat de la hipermarketuri, nu primesc fructe si legume exotice, nu primesc "oua de la tara", branza "din sursa sigura", lapte "din sursa sigura". Niciodata nu cumpar pui, vita de la tarani…sunt multe multe aspecte care se intampla si credeti ma chiar… Read more »
Laura
Guest

Si laptele praf e ok, nu e factorul declansator, nu? Laptele praf se prepara cu apa plata? Ne puteti recomanda o apa cu un continut potrivit de sodiu?!

wpDiscuz