Dermatita atopica la copii

Dermatita atopica este definita ca fiind o boala cronica inflamatorie, pruriginoasa a pielii, care poate afecta toate categoriile de varsta dar in mod special copiii. Simptomul cel mai suparator ramane pruritul, adica senzatia de mancarime, faptul ca cei care sufera de dermatita atopica se scarpina foarte mult, pielea se inroseste, apar scuame si uneori leziuni post grataj care se pot suprainfecta bacterian. Acesti copii pot suferi tulburari de somn cauzate tocmai de mancarimea suparatoare.

Este important de mentionat faptul ca dermatita atopica oricat ar fi de spectaculoasa ca si aspect nu este o boala contagioasa, contactul cu un copil care prezinta leziuni specifice nu este periculos pentru alti copii. Afecteaza uzual sugarii inca din primele 6 luni de viata, peste 90% din persoanele care vor avea dermatita atopica prezinta deja leziuni pana la varsta de 5 ani. Evolutia bolii este ondulanta, practic ea nu are un tratament curativ (nu se vindeca niciodata), dar se amelioreaza cu inaintarea in varsta. In peste 75% din cazuri se noteaza o ameliorare evidenta a simptomelor pana la varsta de 14 ani, dar restul de 25% vor dezvolta cel mai probabil leziuni si dincolo de varsta adolescentei.

Conform denumirii “dermat-ita” inseamna inflamatie a dermului/pielii, iar “atopica” aminteste implicarea genetica a bolii, faptul ca exista o predispozitie innascuta pentru a dezvolta alergii manifestate fie la nivelul pielii prin aceasta dermatita, fie sub forma de rinita alergica, conjunctivita alergica sau astm bronsic. Spectaculos ramane faptul ca dermatita atopica, dar nu numai, bolile alergice in general  au o prevalenta ce variaza intre 2% in China pana spre 20% din populatie in Anglia sau tarile scandinave, DAR s-a dovedit faptul ca persoane care migreaza din zone cu prevalenta redusa in zone cu prevalenta ridicata au tendinta la o crestere a cazurilor de dermatita atopica, ceea ce conduce la ideea ca pe langa factorii genetici exista o importanta implicare a factorilor de mediu. Alergiile alimentare sunt de cele mai multe ori un trigger in declansarea dermatitei atopice, la sugar cea mai implicata fiind alergia la proteinele laptelui de vaca.  Alti triggeri importanti sunt uscaciunea pielii, folosirea de iritanti (detergenti, balsamuri), unele infectii, caldura, transpiratia excesiva, haine din lana sau fibrele sintetice. Schimbarile bruste de temperatura, umiditatea excesiva, fumul de tigareta sunt alti factori declansatori. Este foarte important de precizat ca toti acestia inrautatesc simptomele si nu sunt neaparat cauza dermatitei atopice, asa cum multi parinti in mod eronat cred.

Are oare si copilul meu risc pentru a dezvolta dermatita atopica? Daca in familie exista istoric de alergii, astm, rinita sau conjunctivita alergica, sau mai ales dermatita atopica da, exista un risc mai mare decat in populatia generala. Exista studii genetice care arata ca cei care dezvolta atopie la nivelul pielii pot prezenta mutatii ce codifica genele care se “ocupa” de piele/ derm numite filagrine.

Leziunile tipice difera in functie de varsta, la sugari apar preponderent la nivelul fetei, trunchiului si extremitatilor, pentru ca la cei mai mari leziunile apar pe brate (mai frecvent la plica cotului) si in spatele genunchilor. Leziunile sunt polimorfe, deseori spectaculoase pentru parinti. Apare o roseata a pielii (eritem), pe acest fond dezvoltandu-se leziunile sub forma unor papule uscate, descuamte, ingrosate, sub forma de cruste numeroase. Daca gratajul (scarpinatul) este intens leziunile se pot coloniza bacterian si eventual apar supuratii sau in timp pielea se poate decolora.

Nu exista un tratament curativ, dar exista multiple modalitati de ameliorare. Sunt studii care incurajeaza alaptatul cu un efect evident pozitiv in scaderea incidentei dermatitei atopice mai ales in primele 6 luni de viata, folosirea de sapunuri cu un pH neutru, utilizarea de preferinta a detergentilor speciali, a imbracamintei exclusiv din bumbac, evitarea bailor prelungite, a fumatului in preajma copiilor (de preferat parintii cu copii alergici ar trebui sa inceteze fumatul intrucat urme ale fumului de tigareta raman impregnate pe pielea sau hainele adultului), dar mai ales hidratarea pielii prin aplicarea imediat dupa baie a cremelor emoliente. Acestea reprezinta tratamentul de intretinere absolut necesar oricarui copil cu dermatita atopica.

Puseele de boala se trateaza cu cortiosteroizi aplicati local sub forma de unguent sau crema. Acestea sunt recomandate exclusiv de medic, utilizarea lor fiind limitata in timp. Frecvent parintii sunt reticenti pentru acest tratament, dar este dovedita eficienta lui, iar daca pe termen lung sunt respectate indicatiile generale si se utilizeaza creme hidratante este posibil ca utilizarea corticosteroizilor sa fie rara. Necesitatea lor, precum si efectele benefice sunt dovedite prin studii clinice. Sunt numeroase clase de corticosteroizi, de aceea este foarte important consultul medicului dermatolog, pentru a evita aplicarea unor creme/ unguente de potenta mult ridicata fata de necesitatea paciemtului.

Alergologul poate adauga in medicatie si un antihistaminic (Aerius, Zyrtec, Xyzal, Ketof etc) care sa ajute mai ales la diminuarea mancarimii. Pentru a putea controla cat mai eficient dermatita atopica a unui copil este vitala colaborarea intre medicul pediatru, dermatolog si alergolog, precum si intelegerea din partea parintilor privind evolutia sinusoidala a bolii. Parintii raman cei mai fini observatori si cei care ajuta cel mai mult in “descoperirea” diversilor triggeri care accentueaza dermatita. Cu atentie si rabdare dermatita atopica poate fi controlata!

S-ar putea sa te intereseze si:

Cand o urticarie NU este de fapt o simpla urticarie

Plosnitele sunt insecte mici, ovalare care se hranesc cu sangele oamenilor sau al animalelor. Insectele [citeste mai mult]

Fitofotodermatita (atentie la spray-urile din plante contra insectelor)

Suna foarte pomposo-medical dar este de fapt o treaba foarte serioasa si astazi vreau sa [citeste mai mult]

Tratamentul in dermatita atopica la copii

Preambul: Am tacut o vreme.  Motivat partial. Pe principiul pe care periodic ma trezesc nevoita [citeste mai mult]