Mamica lui Andrei si Vlad

Ploua marunt si sigur in Bucuresti…impresia mea e ca ploua fix de cand am nascut. Da…a doua oara pe lumea asta o minune, care e clar, depinde prea putin de noi, a aparut si s-a cuibarit aici in sufletele noastre, cauta cu manuta si respiratia caldura si fericirea de a fi iubit. Asteapta aceste randuri de… azi 8 saptamani de minune, sa fie scrise. Nu e timp, nu e spatiu, nu e liniste, nu e mereu bucurie si fericire, sunt si lacrimi, deznadejde, nesiguranta. Dar ce nu mai e …este nefericirea. Nefericirea aceea din sufletul meu a sters-o intr-o secunda aceasta minune de omulet, a venit el cu o radiera fermecata si a facut-o sa se eternizeze in neantul amintirilor unei agonii…Da oameni buni, un copil chiar daca nu crezi, poate vindeca rani pe care le credeai vesnice, poate aduce lumina in interior si poate sa-ti dea calea. Calea pe care ai crezut mereu ca niste NEoameni ti-au luat-o, ti-au furat-o, deturnat-o…si pe care tu in incapatanarea care te-a caracterizat mereu inisistai sa o cuceresti.

Poate de maine imi voi aduna energiile si voi scrie pediatrie din nou. Pentru ca, da, meseria asta nu ma asteapta la cabinet peste 2-3…9 luni. Doar inca 9 luni. Meseria asta o porti cu tine zilnic, oriunde existi, si da, o vorba poate face diferenta, un cuvant, o alinare, o idee schimba destine. Nu ma simt nici uitata, nici inutila. Nu ma simt nici macar asaltata sau hartuita cum ar putea crede unii. Ma simt eu insami dupa multa vreme. Prea multa vreme.

Marti dupa-masa acum 8 saptamani am simtit cum toata neimplinirea acumulata s-a eternizat si a disparut odata cu prima imbratisare. Primul gangurit, primul supt la san. Am fost norocoasa cu Radu mereu langa mine…am fost norocoasa castigatoare a unui medic/om minunat, cu un simt al umorului si o siguranta care iti taia orice incertitudine. Am fost norocoasa castigatoare a unui medic/om care a stiut sa ma domine, sa imi spuna ca va fi bine pana si dincolo de termen si asa a fost. E foarte greu, extrem de greu (experienta mea e graitoare) sa ai ca si pacienti medici. Carmen u rock! Multumesc…

Astept cu nerabdare primavara cu copaci infloriti si mirosuri fermecatoare… Ursuletul cel nou aparut are sansa sa hiberneze pana atunci pentru ca afara e urgie neincetat. Sentimentele sunt multe si tumultoase in ambele tabere, fratele mai mare ne-a pus cel mai mult la incercare. Daca il iubeste? Andrei il mangaie, ii arata jucarii, ii numara cuburile, ii atinge mainile si ii strange fata intre palmute, sta cu el si ii spune candid “nu mai plange”, ii zornaie trenulete in fata si iepuri cu luminite. Dar ii si tuseste in fata, arunca muci in toate directiile, pentru ca toamna aceasta a fost ca nici alta cu patru! raceli in 2 luni. Asta ne-a taiat avantul, ne-a despartit cu zilele in camere separate, ne-a suparat si enervat, ne-a facut sa fim nesiguri si nelinistiti. Toti… Cu o exceptie….minunea de om  care s-a incapatanat sa vrea sa fie minunat, sa vrea sa se vindece acasa, sa vrea sa zambeasca si sa ne cucereasca in fiecare zi.

Copilul asta s-a nascut dintr-o atat de mare nefericire incat poate de aceea e in fiecare zi fericit. Bine ai aparut Vlad Stefan…

S-ar putea sa te intereseze si:

Raman aici

Cad caramizile in jur. Se naruie universuri, se naruie sperante, planuri, vise. Pandemia a dat, [citeste mai mult]

Nu ratati prima zi de scoala. Azi e doar azi

Prima zi de scoala, 8 ani mai tarziu de cand am mers iar la scoala, [citeste mai mult]

Ce carti a mai citit Andrei (12-14 ani)

Andrei a citit in vara asta dupa recomandarile doamnei profesoare, dar a si terminat ce [citeste mai mult]