Miracolul meu de Craciun

Cadou de Craciun: povestea originala e scrisa in laptopul meu din 20 februarie 2009 cand Andrei avea doar o luna. CRACIUN FERICIT TUTUROR!

POVESTEA NASTERII LUI GRUMETZEL

Dupa o odisee de aproape 40 saptamani(39saptamani si 2 zile), presarata cu varsaturi, greata si perfuzii pana la 20 saptamani, teama si neincredere spre finalul ei, iata-ma aproape de marea intalnire. Discutasem cu medicul meu sa ne vedem pe 13 ianuarie intr-o zi de marti pt  cezariana atunci sau a doua zi. M-am dus disperata la gandul ca Radu , tati lui bebe ar putea avea varicela, singura si plansa.La spital ma plimb de la un etaj la altul, fara prea multe informatii, neintelegand foarte bine ce urmeaza sa mi se intample.La un moment dat chiar am plans , imi era extrem de teama si ma simteam f singura. Din fericire se decide amanarea operatiei pt vineri 16 ianuarie 2009. Intre timp tati nu face varicela, mami prinde curaj si plecam de acasa cu alt tonus.

Facem ultima poza cu burtica cu aparatul foto cocotat pe frigider, caram pentru a treia oara cele 2 rucsacuri, geanta cu kit-ul de celule stem si pe mami, asta pentru ca deja ma miscam ca o balenutza.Ma simt emotionata , dar si mult mai linistita decat cu trei zile inainte.Tati conduce masina cu acelasi calm ca intotdeauna, din cand in cand ma mai ia de mana si mi-o saruta, imi amintesc asta foarte pregnant.La 7 jumate imi trimite prietena mea Roxana sms de incurajare: ma gandesc la tine si la Andrei.O sa fie bine!”Eu continui sa ma machez , asa cum imi promisesem:dc nasc macar sa fiu aranjata, manichiura reusisem sa o termin de acasa (hi hi)

Ajung la spital.Imi iau doar geanta cu pijamale si halatul, restul raman in masina.Urc la etajul 3 si il sun pe dr, asta dupa ce am trecut intai pe la garderoba.Ma preia si il intreb ce sa fac, dc imi aduc si restul de bagaje, spune ca “maine”.Eu nu prea inteleg , dar nici nu comentez.Il intreb de Ioana.Imi spune in fuga ca o va suna el, pana atunci sa stau in salon si ca sa nu dispar ca vrea sa ma ia repede , in maxim o ora.Imi da foaia in mana, ramasa deschisa de pe 13. Vad analizele de marti si constat fericita ca sunt perfecte(inclusiv coagularea).Imi iau in primire patul de la geam (bun pat la geam, iti da o senzatie de libertate ) Ma imprietenesc imediat cu Denisa si Irina (Denisa o mamica de bebe de 9 ani operata de fibrom si Irina o gravidutza cu contractii in vreo 36 saptamani).Il sun pe Radu , sa–mi aduca in loc de pijama camasa de noapte(informatii pretioase dobandite in salon), kit-ul de cellule stem si…banii!!!!Iar dau de dr care imi zice ca ma opereaza in juma de ora.O sun imediat pe Ioana sa vina si apoi pe Radu.Primesc sms de la Aalina :” Hai Irina!Hai Irina! va fi bine si in curand vei fi mamica cu acte in regula.suntem toate langa tine!”

Timpul trece foarte repede.Pe la 10.30 apare Ioana imbracata deja in costum de chirurgie si-mi zice:”HAI”.Gata? Da, mi se raspunde, haide am vorbit cu Bogdan (n.r. medicul) si te ia acum.Imi iau cutia cu celule stem si foarte sprintena o iau din loc.Ma intreaba dc stiu unde sunt salile, spun ca da, facusem stagiul de gineco acolo .In drum dau de Radu, il sarut in graba si cobor scarile.Intru pe culoarul care duce la blocul operator.Ioana imi zice ca sunt foarte sprintena pt o gravida in 39 saptamani si 2 zile.Zambesc.Imi amintesc  cat de mult am  varsat.Ajung acolo si ma intalnesc cu o alta colega.Invatasem la biblioteca universitara impreuna pt rezi. nca ma intreaba uimita”nasti?”DAAA…dar vreau la toaleta inainte..ma asez apoi cuminte pe scaunel…in fata mea cealalta sala d operatie , se opera …usa era deschisa…apare anestezista la un moment dat. a intreaba de alergii etc.II spun de tromboza mea venoasa..pleaca inainte sa apuc sa I  ceva.Fug dupa ea si ma refuza vehement…Apare dr, foarte serios.Bine, el e mereu foarte serios si meticulous ..aproape ca nu ma priveste.Ma intreaba dc am decis tipul de anestezie…apare din nou ATI-ista si mi spune ca ea opteaza pt generala dat fiind istoricul de tromboza..Cedez  voiam epidurala.Ma asez pe scaunel…vreau sa-l sun pe Radu.Ioana imi spune sa nu , il sperii.Eu il sun totusi, ii spun despre generala si el ma incurajeaza…(ca intotdeauna).Ma uitam la dr in timpul asta cum era de serios…ma crispa si pe mine.La un moment dat ma cheama cineva in sala de operatii.Dr ma atentioneaza sa-mi desfac sutienul, in sala ma pun sa-l dau jos de tot.Ma ajuta sa urc pe masa…imi leaga mainile(ma intreb de ce?)La capul meu apare anestezista(niste ochi albastri superbi) si mi spune ca–mi prind linie venoasa.Ii spun ca mi-e frica…spune ca nu am de ce , pt orice drog are antidot si ca ma trezesc sigur…pariem pe o inghetata(inca sunt datoare).Il aud pe dr cum cearta pe cineva ca i-a mutat cutia cu celulele stem.O vad pe Ioana , pare stresata si ea….dar pt mine e important ca e acolo…pt Grumetzel.Aveam senzatia ca baiatul nu pateste nimic dc e ea acolo…Vine dr si-mi spune ca ma va taia mai sus , am simfiza pubiana mai sus…ce conteaza ii zic eu…sa iasa bebe sanatos…Aud intrebarea” vin miticii???” M-am prins: neonatul asta trebuie sa fie.Sunt f mandra ca inca functionez.Imi introduce sonda urinara…bleah ce senzatie…se scuza anestezista ca e pe viu dar imi spune ca dupa anestezice trebuie scos f repede copilul si nu se merita…evident pricep.Apoi imi spune ca acum voi adormi si-mi pune mascuta cu oxigen….si adorm………………………………………………

Simt ca imi e somn….cineva ma trezeste..e tot anestezista…ma striga pe prenume.Apoi o aud pe Ioana…”vrei sa-l vezi pe fii-tu?”E sanatos? Vine intrebarea mea…Normal ca e , imi raspunde Ioana , uite-l”, si-mi baga telefonul sub ochi.Nu vad mai nimic, erau vreo 4 imagini.Atat voiam sa stiu ca e sanatos.Aud discutia despre perfalgan si dus la noi la spital…Ioana vrea sa se duca dupa el , eu mormai ca sa se duca Radu, ma intreaba cat ma doare, raspunsul e 8 pe o scara de la 1 la 10…cred ca a zambit atunci…aveam impresia ca sunt treaza, Ioana imi zice ca Radu mai are 10 min si ajunge…eu surprinsa” cand a pleacat?”Se pare ca adormisem…Imi trecuse durerea..hmm zice Ioana inseamna ca ti-au bagat ceva…Apare dr: ma concentrez sa-l aud,,si sa-l vad.Imi spune ca sa mananc in urmatoarele 2 zile si ca va veni dupa masa…ca a doua zi vine dr cu care am facut stagiul sa-mi schimbe pansamentul.Ii cer mobilul Ioanei …spune ca I l-a dat lui Radu..sa mi-l aduca…nu mai stiu exact de aici..am vorbit cu el , nu stiu ce a zis doar ca bebe e f bine..stiu ca am vorbit mult , imi mai amintesc cu cine dar nu prea stiu ce…Nu stiu cand am vorbit cu ai mei, nu stiu decat ca ma simteam cand bine , cand rau.Stiu ca la un moment dat a plecat Ioana…Stiu ca mi se descarca mobilul si eram disperata…primeam sms intr-una..aveam sms de felicitare de cand eu eram inca in sala si doar Andrei iesise…Venise colega mea neonatoloaga…ce noroc sa fie ea de garda …vine tata imi amintesc asta , pe la 5 juma era la dristor..aranjez sa poata sa il vada pe bebe macar ei si Radu.Apare dr: imi spune de perforanta taiata la perete , imi spune ca am sangerat , culmea….ma incurajeaza si -mi zice ca vine duminica.II spun :MULTUMESC.Apare mama…culmea cu flori…nu o las sa mi le lase , eram in ATI totusi ..apoi Radu cu dr…aflu mai tarziu ca Radu a fost capturat de dr cand se intorcea de la Andrei si mi l-a adus chiar dumnealui…il ador pe dr …ma pupa Radu si ma simt fericita…imi spune ca e frumos bebe si mi arata poze…sunt coplesita…La 8 seara mi-l aduce colega mea…stiu ca vbeam la telefon cu Naty..inchid repede si nu  mai pot de fericire.Silvia imi zice ca dupa o ora nu a mai vrut la incubator si ca tipa de foame.Aproape ca ma ridic sa-l iau in brate..ea zice: pune-l la san , sper sa nu ma omoare ginecologul tau ca te misc…ei aveam si saculetul peste burta,…cam greu.Imi face poza cu mob meu…pleaca cu bebe…nu mai puteam de fericire.In sfarsit Grumetzel avea chip si forma si era bine, SANATOS.Ii trimit poza prin mms lui Radu.Urmeaza cea mai lunga si aiurea noapte din viata mea…cea de langa mine se vaita intr-una sa I se faca tot felul de calmante…Am primit un singur cocktail , durerea nu a reaparut la fel de intensa…la 9 mi se scoate branula si mi se face fenobarbital(am vrut sa-l refuz , mi s-a zis ca e obligatoriu..nu am mai protestat dar am plans de ciuda si am injurat asistenta in gand).m-am tot trezit noaptea cu tot cu feno al lor…dimin ma trezesc si astept medicul..intr-un final vine, apoi sunt mutata cu carutul in salon…Cand ies din lift ii vad pe Radu,mama , Vivii si Cosmin.In salon ma ridic in picioare sa ma urc in pat si simt cum ma iau caldurile si-mi vine sa cad…ma tine Radu, deschide geamul…Eu vreau la bebe….La 20 ore de la operatie plec din salon si ma duc la Andrei………………………

De aici totul e istorie…lupta cu alaptatul, cu schimbatul , cu asistentele din neonat, cu acele firisoare de sange(ce am mai plans speriata de o amarata de rectoragie), cu scosul limbii lui Andrei…dehhhhh mi se tot zicea ca e SANATOS pana am priceput!!!!!!!!!!!!

Pe 20 ianuarie , un alt 20 dupa 20 noiembrie ’96(ziua de cand suntem noi 2 un cuplu) si 20 august 2005(nunta noastra), eu mami, Radu tati si Andrei –Alexandru, Grumetzel mult iubit si asteptat , am plecat in sfarsit ACASA.Camera lui este  plina de viata si dormim prima data in ea.

Ca la orice final fericit multumiri acelui om care este dr meu,un om special , un profesionist  adevarat , Ioanei si sotului meu Radu pe care il iubesc enorm, alor mei si tuturor prietenilor reali si virtuali. Sa ne traiesti Andrei-Alexandru!

Leave a Reply

6 Comments on "Miracolul meu de Craciun"

Notify of
avatar
Sort by:   newest | oldest | most voted
Lara
Guest

Sa va bucurati de minunea voastra ani buni si luminosi!!!!

Irina C
Guest

hei ce pe faza esti!multumesc mult 🙂

cutiutacubijuterii
Guest

Hei, uitasem povestea, m-ai facut iar sa plang. Sa fiti sanatosi

Alina
Guest

Frumoase amintiri, important moment din viata…zic poate, cel mai important.
Mamele au aceasta capacitate de a-si imprima in minte detalii surprinzatoare legate de ziua in care aduc pe lume un copil.
Andrei este comoara voastra de pret, sa-l cresteti frumos si sa razbateti impreuna optimsiti si invingatori peste tot ce viata va ofera.
Alinuk

Coman
Guest

Sa va traiasca Grumetzel si sa va bucurati de el! Si cand te gandesti ca acusi, acusi face 2 ani, ca doar e nascut in aceeasi zi cu mine :D! Pupici!

Irina C
Guest

Multumim mult pentru urari 🙂

wpDiscuz