Rahitismul carential comun este o boala metabolica , caracterizata printr-o tulburare de mineralizare a osului, aparuta in perioada de crestere in conditiile unei carente de vitamina D. Asadar cauza directa a rahismului nu este absenta calciului asa cum popular s-a incetatenit, ci carenta dietetica de vitamina D.
Vitamina D este alcatuita dintr-un grup extins de 10 compusi dintre care intereseaza doar 2 si anume: vitamina D2 care se gaseste in cantitati mici in unele alimente de origine vegetala si in ficatul unor pesti si vitamina D3 care obtine la nivelul tegumentului sub actiunea razelor solare dintr-un precursor inactiv. Vitamina D3 este de asemenea si sursa terpeutica existenta in produsele medicamentoase. Exista asadar doua surse de vitamina D:
– surse alimentare: alimentele vegetale sunt extrem de sarace in vitamina D, iar dintre cele animale remarcam ficatul de vita tanara, galbenusul, ficatul de cod.
– transformarea provitaminei D in vitamina D activa doar sub actiunea razelor ultraviolete care au o anumita lungime de unda
Important de retinut este faptul ca laptele de vaca are un aport extrem de scazut de vitamina D, laptele de mama fiind de preferat , avand actiune evident antirahitica, un raport adecvat de calciu si fosfor care asigura absorbtia vitaminei D. Produsele de lapte praf- formulele de lapte, desi imbogatite in vitamina D s-a demonstrat ca nu asigura necesarul de vitamina D pentru un copil, care este egal cu al unui adult (400-800 UI /zi).
In conditiile unei clime temperate ca cea din tara noastra s-a ajuns la concluzia unanima ca este necesara o profilaxie a rahitismului prin administrarea de vitamina D tuturor sugarilor incepand cu ziua a 7 de viata si pana la varsta de 18 luni-2ani. Exista doua posibilitati de realizare a profilaxiei: cea mai folosita si considerata a fi de ales, pentru ca nu supune organismul la efort de metabolizare suplimentar, este adminsitrarea de doze zilnice de vitamina D oral. Se folosesc preparate de vitamina D3 uleioase ( toate preparatele, indiferent de firma care le produce contin exact acelasi produs avand efecte similare) sau preparate sub forma de tablete. S-a demonastrat ca nu exista nici o diferenta la nivelul absorbtiei intestinale intre preparatele sub forma de solutie si cele sub forma de tablete.
Controversele care exista legate de timpul de pastrare al preparatelor uleioase,din punctul meu de vedere, vor continua atat timp cat un producatorul american precizeaza in prospect pastrarea produsului dupa deschiderea sticlutei timp de 6 luni, iar cel roman doar 20 zile. Baza acestei controverse este faptul ca in contact cu aerul substanta activa si anume colecalciferolul se oxideaza si devine inactiva. De avut in vedere este faptul ca sticla trebuie pastrata in ambalajul original, la intuneric. Sunt pareri care sugereaza ca pastrarea la frigider ar duce la o mai buna conservare. Producatorul insa recomanda foarte clar in prospect pastrarea la temperaturi intre 15 si 25 grade.
Controversele mentionate anterior au fost cele care au dus la practicile unor pediatri de a administra sugarilor tablete dizolvate si reconstituite cu apa in locul picaturilor uleioase. Nu este insa deloc neglijabil cat de facil se poate administra un produs unui copil si faptul ca este mult mai usor si la indemana sa folosesti solutii in locul tabletelor, mai ales daca utilizarea este zilnica.
O alta metoda folosita foarte mult in trecut este administrarea de doze depozit, “stoss” de vitamina D prin injectare intramusculara. Metoda care este nefiziologica ramane rezervata doar familiilor necompliante sau marginalizate care nu pot realiza o profilaxie corecta prin administare zilnica a vitaminei pe cale orala.
O alta practica frecvent intalnita la unii pediatri este administrarea concomitenta sau nu, “profilactica” a calciului, sub forma de sirop de calciu sau fiole de gluconat de calciu. S-a demonstrat ca adaosul de calciu este necesar doar la prematuri sau la copiii care primesc sub 400 ml lapte/zi. Riscul hipocalcemiei la nou nascut exista mai ales in primele zile de viata, zile pe care de obicei sugarul si le petrece in maternitate si in care este observat de medicul neonatolog.
Diagnosticul de rahitism florid, deci activ, este unul care se stabileste pe baza a trei parametrii : 1.manifestarile clinice, 2.radiologice si 3.paraclinice (analize de laborator). Dintre manifestarile clinice cele mai frecvent intalnite si care aduc mama impreuna cu sugarul la pediatru sunt: bosele frontale, fruntea olimpiana, fontanela anterioara mai larga, sternul infundat. Clinica este destul de variata si poate include la nivelul extremitatii cefalice (pe langa cele mentionate anterior plagicefalie, craniotabes), la nivel toracic (matanii costale, prezenta santului submamar Harrison), la nivelul membrelor (bratari rahitice, modificari de forma ale membrelor inferioare cu genu varum sau genu valgum), hipotonie musculara, rezistenta scazuta la infectii, pulmon rahitic, intarzieri in eruptia dintilor si tulburari de mineralizare ale dentitiei primare etc
Radiografierea membrelor se face astazi in practica medicala doar in cazuri selectionate, cand suspiciunea de rahitism florid este mare. Analizele de laborator vor arata in marea majoritate a cazurilor o calcemie normala (datorita interventiei unui hormon, parathormonul al carui “senzor” de declansare este tocmai hipocalcemia), o fosfatemie scazuta remarcabil si fosfataze alcaline crescute.
O atentionare speciala trebuie facuta in legatura cu supradozajul de vitamina D. Aceasta vitamina fiind liposolubila se poate depune ectopic, cea mai grava situatie fiind data de calcificarile renale urmate de retentie azotata, insuficienta renala, uenori fatala. Tratamentul unei astfel de situatii este foarte greu de realizat, daca vitamina se administra zilnic se intrerupe utilizarea acesteia, dar daca s-au folosit doze stoss, injectabile, este imposibil de controlat absorbtia ei.
“Mitul fontanelei” mari ramane asadar doar unul dintre numeroasele semne clinice care corelate conduc la suspiciunea diagnosticului de rahitism. Acelasi mit al fontanelei mici nu impiedica administrarea de vitamina D niciunui copil cu varsta mai mica de 2 ani.
Toate articolele din acest blog sunt scrise de Irina Costache, medic pediatru.
Leave a Reply
18 Comments on "Rahitismul carential comun"
Multumim pentru informatiile din acest post. Vreau sa va intreb cum ati procedat cu Andrei privind administrarea vitaminei D.
O zi buna
Apropo de pastrarea medicamentelor intre 15-25 grade (sau cam asa): cum ar trebui sa realizez acest lucru? frigiderul e setat pe 4-8 grade, in casa vara am peste 25 grade…e o intrebare care nu-mi da pace inca de acum 6 ani, cand am nascut primul copil si am inceput sa citesc prospectele medicamentelor cu mai multa atentie.
Iuliana se prefera pastrarea in sertare, la intuneric unde se presupune ca nu se depasesc 25 grade….:)
Luminita a primit pn la 18 luni 🙂 din pacate. Acum am unele semne care ma fac sa cred ca i voi administra din nou in perioadele de toamna iarna. In acest moment andrei nu primeste vit D
Sunt pe cale de disparitie aceste boli. Obezitatea e in crestere si ar trebui sa se alerteze ca nu e de joaca.
Am inlocuit Vit D cu Uleiul din ficat de cod.Sper sa aiba efect pentru ca vigantolul parca nu avea efect la baietelul meu.Avem deja aproape 2 luni de cand il folosim.
Cum adica nu are efect la baietelul dumneavoastra???? Are rahitism confirmat? Pt ca daca are trebuiesc alte scheme cu alte doze de vit D…
fetita mea are 1 an si 3 luni si nu i s a inchis fontanela are rahitism?
Noua ne-a recomandat medicul 4 picaturi de vit. D3 de la nastere si la fiecare control ne reamintea sa nu scadem doza. Fetita are 6 luni acum, fontanela este inchisa de la 3 luni. Sa reducem doza? Sa oprim administrarea?
Va multumesc anticipat pentru raspuns.
4 picaturi este mult, cel putin conform ortopedului care ne are in grija si pediatrului de asemenea, care subliniaza ca 2 picaturi sunt absolut suficiente.MAREatentie, ca nu cumva sa riscati depunerile surplusului de vit D, mai ales ca fontanela nu mai exista!! mai consultati si alti medici, va rog din suflet!
Buna seara,
Vreau sa va intreb daca procedez corect administrand pe perioada ierni copilului meu de 2 ani si 7 luni vigantoletten 500UI. Am inteles ca acesta produce intocsicatii in organism manifestate prin consum ridicat de apa.
Multumesc
Buna seara!
Copilul meu de 1,5ani a avut ceva pauza in aparitia dintilor 7si 8(cam 5luni de la dintele 6), pe unul din dinti este patat negru-pare o demineralizare si are bratari la maini – noi am crezut ca faptul ca e grasut e de vina
Vi se par suficiente semne de rahitism? 🙁
un bebelus de 6 luni si jumatate care are valori normale la calciu (ionic si seric – ambele apropiate de limitele superioare) si la vit D (exact la mijlocul intervalului de normalitate) poate fi considerat rahitic? e nevoie de radiografii pt a se putea diagnostica? (intreb in urma primirii de sfaturi contrare de la 2 pediatri: unul spune ca valorile nu indica nimic si ca este rahitic in ciuda lor, altul spune contrariul). Paula
doza este corecta si o puteti administra a la long
Nicioadata rahitism cu valori normale. Imi lipsesc fosfataza alcalina si fosforul pentru a spune 100%. Radiografiile sunt de interes istoric si nu se mai fac decat in cazuri cu adevarat exceptionale.
Il recomandati doar pana la 2 ani sau mai mult? Am primit recomandarea de a-l administra pana la 8 ani…?!?
Si eu am aceeasi intrebare. Am primit recomandare de administrare Vigantol sau vit.D pana la varsta de 15 ani pt ambii copii ( 4 ani dif intre ei, fara probleme de sanatate) Recomandarea vine de la un medic ortoped din Cluj. Si altor parinti li s-a recomandat acelasi lucru, tot de catre acelasi medic. Multumesc!
Ce parere aveti despre inlocuirea Vigantolului cu uleiul de peste? Ideea ar fi ca fiind de origine animala este mai usor si mai bine asimilat. Vigantolul este insa mai usor de dozat…noua, de exemplu, ni s-au recomandat 2 pic pe zi. Daca l-as inlocui cu un anume ulei de peste, recomandarea producatorului este de 3ml pe zi pt greutatea bebelusului meu…ceea ce inseamna cam 2 pipete pe care le inghite sau le mai si scuipa… Am nedumerirea aceasta si cu Vigantolul…oare chiar il inghite?